luni, 30 iunie 2014

RAZE/RAYOS/RAIGS*





RAZE

După toate și totul ce ți se întâmplă
se văd niște urme, o dâră lungă lăsată pe drum.

Un domnișor ingenuu pășește desculț,
înaintând cu atenție printre spinii imașului.

Un mușuroi de furnici pe la mujloc de câmp, un foc
cu flăcări ce se frământă și fac să se aprindă zarea.

Un fascicol de raze ce încearcă să atingă ramurile,
cad în derivă fără să producă vreun zgomot.

Nu scot nici măcar un singur strigăt de suferință
și nu își trădează durerea în nici un fel.


RAYOS

Despúes de todo y de todas las cosas que te ocurren
se ven rastros, una larga cola dejada en el camino.

Un muchacho ingenuo camina descalzo, 
avanzando con cuidado por las espinas del prado.

Un hormiguero en el medio del campo, un fuego
que se agita y hace que se encienda el horizont.

Un manojo de raíces que intentan tocar las ramas,
caen una a una en la deriva sin producir ruidos.

No le salen ni un solo grito de sufrimiento
y no manifestan gestos de dolor de ninguna forma.    

RAIGS

Després de tot i tot el que et passa
es veuen traces, una llarga ratlla deixada en el camí.

Un jove ingenu camina descalç,
avançant a espai per les espines de la pastura.

Un formiguer enmig del camp, un foc
amb flames que tremen i fan que s’encenga l’horitzó.

Un feix de raigs que tracta de tocar les branques,
cau a la deriva sense fer-hi cap soroll.

No li n’ix ni un sol crit de sofrença
i no mostra el seu dolor de cap manera.



*traduït del romanés al català per PERE BESSÓ

sâmbătă, 28 iunie 2014

Lectura de Metástasis de Pere Bessó






LECTURA DE METÀSTASI
Per a Luis Tamarit

La campana del desig dringant a mitjanit avisa de la trobada de les aus enverinades per la sement de pluges tardívoles al mig de la memòria. Tant i mentres, una magrana borda jau esmaperduda en l’arena.

Lectura de Metástasis
Para Luis Tamarit

La campana del deseo tañendo a medianoche avisa del encuentro de las aves envenenadas por la simiente de lluvias tardías en medio de la memoria. Mientras tanto, una granada silvestre yace desorientada en la arena.

(Esparsos, 2014)

Lectură din Metástasis
Lui Luis Tamarit

Clopotul visului răsunând la miezul nopții anunță întâlnirea păsărilor ce sunt înveninate cu semințele ploilor târzii în mijlocul memoriei. Între timp, o rodie de pădure zace dezorientată în nisip.

vineri, 27 iunie 2014

MILEȘTII MARI, POEM CANTABIL


(vedere de pe drumul ce duce spre satul Milești, Nisporeni)

Dinspre codri pe câmpie,
Peste case părintești,
Raze albe reînvie
Vatra satului Milești.

II 
Soarele de sus sloboade
Suflul său făuritor,
Zorii zilei ies din noapte,
Cu țăranii, pe ogor.

Refren:
De la Mândra spre Visoca,
De la Recea spre Hotar:
Dăinuie pe-aceste locuri
Satul meu – Mileștii Mari!

III
A lăsat bătrânul Milea
Vorbă pentru fiii săi
Să nu părăsească glia
Dintre dealuri și din văi.

IV
Și-au fost vremuri de urgie
Sub tătari și otomani,
Țarii ne-au adus sclavia,
Dar am rezistat prin ani.

Refren:
De la Mândra spre Visoca,
De la Recea spre Hotar:
Dăinuie pe-aceste locuri
Satul meu – Mileștii Mari!

V
În livezi și în podgorii
E bogat acest meleag,
Se învârte în Dealul Morii
Roata vântului pribeag.

VI
Iar când soarele apune
Se aude un izvor,
Care murmură și-ți spune
Taina visului ușor.

Refren:
De la Mândra spre Visoca,
De la Recea spre Hotar:
Dăinuie pe-aceste locuri
Satul meu – Mileștii Mari!

(martie-aprilie 2014)

ALEJAMIENTO de YANNIS RITSOS (trad. în română)



Poema escogido del blog INFIERNO ALEGRE 

ÎNDEPĂRTARE

A dispărut la capătul străzii.
Luna deja apăruse pe cer.
O pasăre se auzea printre copaci.
O istorie obișnuită, simplă.
Nimeni nu a observat nimic.
Între două felinare,
o baltă mare de sânge.

ALEJAMIENTO

Desapareció al fondo de la calle.
La luna había salido ya.
Un pájaro sonó entre los árboles.
Una historia corriente, simple.
Nadie había notado nada.
Entre las dos farolas,
un gran charco de sangre.