duminică, 19 iulie 2015

Poem de José Hierro (trad. în română)





EL NIÑO DE LA JAULA VACÍA

Con tus manos hiciste libres
--con tus propias manos-- las aves.
Hijo: qué sueñas, sombra, símbolo
del hombre que rompe sus cárceles,

del que libera pensamientos,
palabras que se lleva el aire;
del que dio canto y dio consuelo
y no halló quien lo consolase.

Solitario, mudo, ceñidas
las sienes de hojas otoñales.
En la boca reseca el gusto
de la sal de todos los mares.

La sal que dejaron las olas
de los días al derrumbarse.

---José Hierro---

COPILUL DIN COLIVIA GOALĂ

Cu mâinile tale ai dat libertate
--cu propriile tale mâini—păsărilor.
Fiule: cel care visezi, umbră, simbol
al omului care rupe gratiile sale,

cel care lasă să zboare gândurile,
cuvinte care se ridică în văzduh:
cel care a cântat și a consolat
și nu a avut cine să îl aline.

Solitarul, tăcutul, adunatele
temple de frunze tomnatice.
În gură se simte gustul ardent
al sării din toate mările.

Sarea lăsată de valurile
zilelor atunci când se sparg.

---José Hierro---
(Cartea halucinațiilor)