marți, 8 ianuarie 2019

Poem* de Carmen SECERE

***
se înnoptează devreme în mine
lumina zăbovește la marginea pădurii
doar lupii trec prin poezie fără să-i oprească nimeni
linge-mi rănile dacă tot ai rămas

***
anochece temprano dentro de mi
la luz se queda un poco más al salir del bosque
solo los lobos pasan por los poemas sin que nadie les paren
lámeme las heridas si no quieres marcharte

*trad. por A. Langa

duminică, 6 ianuarie 2019

EXTRANJERO/ STRĂINUL* de José Miguel Junco Ezquerra


 Fotografia postată de José Miguel Junco Ezquerra.
EXTRANJERO

Has visitado innúmeros países.
De eso, se nota, te sientes orgulloso
y das explicaciones muy precisas
cada vez que regresas.

Te gusta demorarte al referir
costumbres de otros pueblos,
sitios de una belleza abrumadora
donde te pudo el llanto.

Pero no has conseguido traspasar
ni un poco los confines
de ese mundo interior
donde se oculta
desconcertado un niño.

Te falta, ¡ay, extranjero!,
tantísimo del viaje todavía.

Imagen: Claude Monet.

STRĂINUL

Ai văzut atâtea tărâmuri.
De toate acestea, iată, te simți orgolios
și adaugi un șir de amănunte
de fiecare dată când revii.

Înșiri pe îndelete date precise,
obiceiuri ale altor popoare,
locuri atât de frumoase
pe unde ai și plâns.

Dar nu a-i reușit nici un pic
să treci hotarul interior
al lumii tale,
acolo unde stă
descumpănit un copil.

Mai ai, vai, stăinule!
atâtea drumuri de umblat.

*trad. din spaniolă de A. Langa

LA LLUM DE L’AMOR de Pere Bessó

Fotografia postată de Pere Bessó.

LA LLUM DE L’AMOR
A Andrei Langa
Eu plîng lumina dragostei ce-a fost
Leonida Lari

Un mur de núvols
al passat de la llum
que ens enfosqueix!

(de ‘Besllums d'Escòcia’, 2017)

luni, 31 decembrie 2018

ALT LIMBAJ/ OTRO LENGUAJE*


ALT LIMBAJ

Învațăm cuvintele pe silabe
-dăm aceleași nume la lucruri-
până când auzim o voce necunoscută,
ce pare că le știe pe toate,
un alt limbaj, monolog interior.

OTRO LENGUAJE

Aprendemos las palabras por las silabas
-damos los mismos nombres a las cosas-
hasta que oímos una voz desconocida,
que parece saber de todo,
otro lenguaje, monólogo interior.
.
UN ALTRE LLENGUATGE

Aprenem les paraules sil·labejant
-donem el mateix nom a les coses-
fins que sentim una veu desconeguda,
que sembla que les sàpia totes,
un altre llenguatge, monòleg interior.

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ


luni, 24 decembrie 2018

LOS NUEVOS MIEDOS, poema de Nicolás Corraliza (trad. al rumano*)


Fotografia de profil a lui Nicolás Corraliza

LOS NUEVOS MIEDOS

Todo es tan desapacible. Apenas queda verano,
y el invierno ya es un vientre a punto.
Por encima de la duda, resistid:
la ceguera es un exceso de luz o un poema.

CELE MAI NOI TEMERI

Totul e atât de placid. Abia de mai e ceva din vară,
iar iarna e pe punctul să intre în scenă.
Fie ce o fi, trebuie să rezistăm:
cecitatea e un exces de lumină sau un poem.

LITORAL*


LITORAL

În vise
se transformă zarea,
o sumedenie de stele
se-nghesuie în univers.

Nisip sădit,
atâtea visuri
pe care le vomită marea,
cu ramuri moarte și bușteni.

Sunt vise,
toate neîmplinite,
pestriț arată litoralul,
parc-aparține altei mări.

*A.L.

duminică, 16 decembrie 2018

Poema de Mercedes Ridocci (trad. al rumano*)


*** 
Ocultan el veneno que llevan dentro,
untan con miel la hiel que desprenden.
Con inmaculada saliva escupen su sombra,
la extienden en el llano de los otros,
pisan fuerte sobre las almas mutiladas.
Se coronan con los laureles del triunfo perverso.
Limpian el alma con su mentira.
Satisfechos, se adentran en la noche.

Ellos…

***
Ascund otrava ce o poartă înlăuntru,
își ung cu miere resentimentele.
Cu salivă stătută le scuipă umbra,
o împrăștie pe corpurile altora,
calcă tare peste inimile mutilate.
Își pun coroana triumfului pervers.
Curăță sufletul cu propia minciună.
Satisfăcuți, dispar în întuneric.

Ei…

MAREA/ EL MAR*


MAREA

Mereu se zbuciumă marea,
pe acolo îți plimbi privirea
până nu mai vezi.

Pasări mici zboară în zare,
pe deasupra valurilor,
poate-s ochii tăi (?).

EL MAR

Siempre sufre el mar,
sus olas se llevan tus ojos
hasta que te dejan ciego.

Pájaros diminutos
aletean en el horizonte,
(¿)puede que sean tus ojos(?)

EL MAR
Sempre s’agita el mar,
allà passeges la teua mirada
fins que, ai las, ja no el veus.
Ocells menuts volen a l’horitzó,
per damunt de les ones,
potser els teus ulls (?).

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ


marți, 11 decembrie 2018

CÂMPIE*

CÂMPIE

După atâta pădure -copaci noduroși-

vine și o câmpie să se întindă,
o formă de șes unde ajung gândurile,
dar nu fac grămadă, plutesc pe o apă
pâna hăt în zare, fără valuri, vâslind.

PLANA

Després de tant bosc – arbres nuosos-
arriba una plana que s’estén,
una mena de pla on vénen els pensaments,
però no s’amunteguen, suren en l’aigua
a les envistes, sense ones, vogant.


*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ
.

duminică, 2 decembrie 2018

PATRIA* de Antonio Moya



PATRIA

Aún la llama
de la vela se contonea
en lo oscuro.
Veo tus ojos venir.
Vienen de lejos,
de lugares que han visto,
de prados que han soñado.
El corazón viajó
por una patria
que no tenía colores.
Impulsó nacimientos,
sacudió labios cárdenos,
se derramó en azar
de luna y río.
Tómame de la mano.
Tómame de la mano.


PATRIE

Lumina lumânării
mai pâlpâie încă
în întuneric.
Văd ochii tăi cum se apropie.
Vin de departe,
din locurile ce le văzuse,
din câmpiile visate.
Inima a trecut
pe întinderile unei patrii
care nu avea nici o culoare.

  • A stat alături de cei nou-născuți,
a zvâcnit pe buze violete,
căzu la întâmplare,
ca luna în râu.
Ia-mă de mână.
Ia-mă de mână.

*trad. din spaniolă de A. Langa



CHAOS*


CHAOS

Zadarnic se aprind lumini
în lumea fără rădăcini,
și ore vin și ore scad,
ca lumânările ce ard,
se-aruncă flori din înălțimi
peste ai tăi, peste străini,
ori nimeni nu mai știe-acum
pe cine întâlnești în drum,
dacă e bun, dacă e rău,
e ahticrist sau Dumnezeu,
că este mic - ajuns înalt -
că are chipul de bazalt,
zâmbește fals la fotograf,
se dă țar rus și prinț arab,
poate e Jong, poate e Trump,
sau cei cu capul prins în ștrampi,
sunt kmerii roșii, edinoruși,
se trag din gali sau din etrusci,
e tribul cel de vânători
sau soli veniți de printre nori,
e frate drept cu-n samurai
sau ultim etnic din Hawaii,
viezure de prin vizuini
sau suferinzii din genuni,
sunt alchimiști, argonauți,
sau bolovani căzuți din munți,
mai toate-s adunate aici:
sus - cer cu stele, jos - un bâlci!

*personificare a haosului (remarca autorului)