sâmbătă, 30 aprilie 2016

IATĂ TIMPUL…/ ES EL TIEMPO…






IATĂ TIMPUL…

Iată timpul în trupul nostru stă tupilat,
acest trădător urcat tocmai la tâmple
ne face părul tot mai grizonat.

Taie-n peile goale riduri dese și lungi,
iată timpul, păgânul, pe care, chiar dacă vrei,  
cu nici o rugă, nicidecum, nu o să poți să-l alungi.

ES EL TIEMPO…

Es el tiempo metido en nuestro cuerpo,
este traidor subido hasta las sienes
nos pinta el pelo de blanco.

Hace miles de arrugas en la piel, sin cesar,
este tiempo, pagano, a quien, aunque lo quieras,
no lo vas a echar, ni siquiera si empiezas a rezar. 

Poema de Marian Raméntol (trad. al rumano*)



 



***
”Cea mai cumplită pedeapsă
e să avem vederea fără corigență,
să păstrăm într-una forma bună ca să apărăm
caracterul legitim al verbelor,
să băgăm viața toată între paranteze
și să fim printre primii
care ajung la căpătâiul cuvintelor.”
*a.l.

***
"Nuestra mayor condena
es tener ojos sin erratas,
acudir siempre bien peinados a defender
la legitimidad de los verbos,
retorcer la vida entre paréntesis
y llegar a tiempo
al entierro final de las palabras."

"Primaria, decisiva e inaprensible" (Alkaid Ediciones, Valladolid, 2015):

vineri, 29 aprilie 2016

HAIKU (11)*





















***
Amarnic sfârșit,
mormântul florarului
crescut cu ciulini.

***
Menuda suerte,
la tumba del florista
entre espinas.

*trad. al español por a.l.