duminică, 16 iunie 2019

CĂLĂTOR*



CĂLĂTOR

Ziua vine pe neașteptate
te trezește o goarnă din văzduh
pedalezi de cu zori mergi pe o bicicletă
desprinsă de la un lanț ruginit
proiectezi o călătorie prin neant
fără să știi unde te afli exact
te apleci în fața soarelui
aproape din obișnuință
reflex condiționat gest genuin
oprești la o stație mică de autobuz
urci pe bagaj un copil
apoi altul ți se urca pe bara din fața
faci împreună cu ei înconjurul lumii
ajungi acasă mereu acasă
chiar dacă ești (cred unii!)
cel mai de neoprit călător


VIATGER

Inesperadament arriba el dia
et desperta una trompeta del cel 
pedaleges a l’alba marxes en una bicicleta
separada d’una cadena rovellada projectes
una viatge pel no-res sense saber
on et trobes exactament t’inclines
davant del sol quasibé de costum 
reflex condicionat gest genuí 
t’atures en una petita estació d’autobús
puges la maleta un infant darrere l’altre
se’t pugen en la barra davantera
fas junt amb ells la volta al món tornes a casa
sempre a casa encara 
que sigues (ho creuen alguns!)
el viatger més imparable

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu