duminică, 2 decembrie 2018

PATRIA* de Antonio Moya



PATRIA

Aún la llama
de la vela se contonea
en lo oscuro.
Veo tus ojos venir.
Vienen de lejos,
de lugares que han visto,
de prados que han soñado.
El corazón viajó
por una patria
que no tenía colores.
Impulsó nacimientos,
sacudió labios cárdenos,
se derramó en azar
de luna y río.
Tómame de la mano.
Tómame de la mano.


PATRIE

Lumina lumânării
încă mai pâlpâie
în întuneric.
Văd ochii tăi cum se apropie.
Vin de departe,
din locurile ce le văzuse,
din câmpiile visate.
Inima a trecut
pe întinderile unei patrii
care nu avea nici o culoare.
A bătut alături de cei nou-născuți,
a zvâcnit pe buze violete,
căzu la întâmplare,
ca luna în râu.
Ia-mă de mână.
Ia-mă de mână.

*trad. din spaniolă de A. Langa



Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu