joi, 4 aprilie 2019

PIPA PĂCII


Fiindcă nu fumasem niciodată
în aproape uitata mea copilărie,
încercasem într-un final
să trag o şuviţa de fum
dintr-un trabuc cu bucluc.
Nu știam de marijuana,
nici de tutunul de import,
mă mulțumeam cu formele moi,
mototolite ale unei frunze
de viță-de-vie.
Luam între dește muştucul aprins,
ca apoi să îmi frig buza de sus,
după care îmi ziceam cu repeziciune
că ”nu o să mai fumez niciodată”.
Ba ici, ba colo 
-ba în mai multe locuri deodată-
izbucnește câte un război nedeclarat.
Iată atâtea și atâtea alte motive
de fumat Pipa păcii, că, zău, 
dacă ar fi de vreun folos, 
m-aş întoarce în copilărie
să mă autodeclar ad-hoc 
cel mai înrăit dintre fumători.

*poem și imagine de autor







Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu