Ființă/ Criatura*

FIINȚĂ

Credea că o să-i ucidă visul
dar ii rănise doar surâsul
credea că-i face viața amară
dar i-a pus tuș în călimară

crezând că o să-l timoreze
mi l-a urcat pe metereze
și chiar voi să-l umfle plânsul
-o lacrimă nu a scos dânsul

Nu poate să se-nalțe omul
adăpostind în el demonul
lasând pe toți pe dinafară
și devenind o piază rară

cu lăcomie -reacredință-
poți ștrangula a ta ființă
o faci să sufere -sărmana!-
îi ucizi tatăl îi ucizi mama

CRIATURA

Creia que li matava el seu somni
però li havia ferit només el seu somriure
creia que li amargava la vida
però li ha posat tinta xinesa al tinter

creient que l’atemoria
me l’ha pujat als merlets
i que l’omplia el plany
-cap llàgrima no ha tret el ball

No pot elevar-se l’home
albergant en ell el dimoni
deixant a tots al defora
i esdevenint un mercat rar

amb avidesa –malèvola intenció-
pots estrangular la teua criatura
la fas sofrir –pobreta!-
li mates el pare li mates la mare

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ