marți, 15 iulie 2014

LUZ NEGRA de André Cruchaga (trad. în română)






LUMINĂ NEAGRĂ

În înaltul umbrelor colapsate, lumina neagră a oglinzii din vid.
Ca un swing voyeur al dezgustului, ovalul ochilor întipărit în ateismul
pietrei, whipped cream al nopții împrăștiat pe cartea
poștală a alinării: toate mirajurile duc spre noapte și spre cea mai ștearsă 
caligrafie a neputinței.
(În picătura de rămas-bun privesc ceasul necruțător al goliciunii circulare
din pupile; e vestibulul zidit al vidului, un alt întuneric
ce prelungește acoperișul.)
În spatele scriiturii, cerneala neagră și ridată a mării și ecourile ei stinse.
În inima insomniei, doar aceste amintiri reunite ale oglinzii.
În depărtare trosnesc sedimentele neobosite ale prafului. Țară în negură.
(trad.: a.l.)

LUZ NEGRA

En las altas sombras colapsadas, la luz negra del espejo en el vacío.
Como swing voyeur el abre latas del asco, la cuenca de los ojos en el ateísmo
de la piedra, la whipped cream de la medianoche disparada en la tarjeta
postal del desahogo: todos los conjuros dan paso a la noche y a la más adusta 
caligrafía del desfallecimiento.
(En la gota de los adioses miro el reloj despiadado de la desnudez circular
de las pupilas; es el zaguán amurallado del vacío, la otra oscuridad
que se aposta en el techo.)
En el fondo de la escritura, la tinta negra arrugada del mar y sus ecos hundidos.
En el fondo del desvelo, solo esos recuerdos convocados del espejo.
Lejos crepitan los sedimentos infatigables del polvo. El país inconcluso.

Barataria, 13.VII.2014


LLUM NEGRA

En les altes ombres colapsades, la llum negra de l’espill en el buit.
Com swing voyeur ell obri llandes de l’oix, la conca dels ulls en l’ateisme
de la pedra, la whipped cream de la mitjanit disparada en la targeta
postal de l’esbargiment: tots els conjurs donen pas a la nit i a la més adusta
calligrafia del desmais.
(En la gota dels adéus mire el rellotge despietat de la nuesa circular
de les ninetes; és el vestíbul emmurallat del buit, l’altra foscor
que s’aposta en el sostre.)
En el fons de l’escriptura, la tinta negra arrugada del mar o els seus ecos enfonsats.
En el fons del desvetlament, només aqueixos records convocats de l’espill.
Lluny crepiten els sediments infatigables de la pols. El país inconclús.

(trad. al catalán de Pere Bessó)

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu