miercuri, 23 iunie 2021

marți, 22 iunie 2021

POESIA: ROBERTO JUARROZ (Poesía Vertical, trad. în română)*

 

 


POESIA: ROBERTO JUARROZ
(Poesía Vertical)
 
Hay que caer y no se puede elegir dónde...
Hay que caer y no se puede elegir dónde.
Pero hay cierta forma del viento en los cabellos,
cierta pausa del golpe,
cierta esquina del brazo
que podemos torcer mientras caemos.
Es tan sólo el extremo de un signo,
la punta sin pensar de un pensamiento.
Pero basta para evitar el fondo avaro de unas manos
y la miseria azul de un Dios desierto.
Se trata de doblar algo más que una coma
en un texto que no podemos corregir.
 
POEZIE. ROBERTO JUAROZ
(Poezie Verticală)
 
E timpul să cazi și nu se poate alege unde...
E timpul să cazi și nu se poate alege unde...
Există însă o formă de trecere a vântului prin plete,
o pauză aparte înaintea impactului,
o anumită îndoitură a brațului
ce o putem corija în momentul căderii.
E doar vârful unui semn,
punct bine definit al unui gând.
Gata însă pentru a evita finitudinea unor mâini rapace
și mizeria de culoare azurie a unui zeu fără suflet.
Se încearcă mai mult decât îndreptarea unei virgule
într-un text care nu putem să îl corectăm

*trad. în română de A.L.

vineri, 18 iunie 2021

Haiku




Haiku
 
Din ramul cu flori
au zburat petalele 
cu tot cu fluturi
 
Haiku
 
Del ramo de flores 
han volado los pétalos
con las mariposas

HAIKU
 
Del ram de flors
han volat tots els pètals
amb papallones
 

*Haiku d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ


 


miercuri, 16 iunie 2021

Mabel Antonini. Poema*



 
No importa 
donde lo lleve el agua 
las orillas                  
siempre esperan
 
***
Nu contează
unde îl duc valurile
malurile 
mereu așteaptă 
 

*trad. al rumano por a.l.


Mabel Antonini. poema

 


****
Dejar adentro 
el asombro 
acunar el sol
entre las manos
volverse pájaro 

***
Să lași înlăuntru
spaima
soarelui să îi faci
cuib în palme
în pasăre să te prefaci

*trad. al rumano por A.L.

luni, 14 iunie 2021

(Re)facere*




(RE)FACERE
 
***
Omul care își alege haina la întâmplare
e cea mai frumoasă ființă.
 
***
Peste păduri s-a lăsat toamna,
frunzele risipite îmbracă rădăcini.
 
***
Cerul a devenit mic în ochii milogului 
ținuți mai mereu în pământ.
 
***
Frumusețea din jur e firavă,
poate fiindcă e unică.

sâmbătă, 12 iunie 2021

vineri, 4 iunie 2021

Ecou*


ECOU
 
Liniștea a pogorât pe pământ
lipită de frunze -e printre ramuri-
adusă pe lac de pe alte tărâmuri
reflectată în adâncuri
intrată în noi ca un fel de ecou
neauzit ezitând să trezească
șirul de sunete incandescente
corp concrescut cu cerul de alături

ECO
 
El silenci ha descendit als arbres
enganxat de les fulles –i entre les branques-
dut a l’estany des d’altres terres
reflectit en les profunditats
entrat en nosaltres com una mena d’eco
inaudit dubtant si despertar
el seguit de sons incandescents
cos crescut amb el cel del costat
 

*Poema d’ANDREI LANGA traduít del romanès al català per PERE BESSÓ


luni, 31 mai 2021

Poeme de Mabel Antonini (trad. în română*)

 


***
Todo el rojo
detenido
en una flor
***
Tot ce e roșu
cuprins
într-o floare
 
***
El tiempo
el único huésped
finito
***
Timpul
e unicul oaspete
ce nu ne părăsește
 
***
Sin quererlo
soy tu herida
***
Fără să vreau
sunt rana ta
 
***
Oye mi latido
cómo retumba
en el mar
***
Ascultă-mi
bătăile inimii
cum sfârșesc în mare
 
***
¿De qué
está hecha
la ausencia?
De pedazos de frío
***
Din ce
e făcută
absența?
Din părți înghețate
 
***
Todo dolor
es un cristal roto
en las venas
***
Ceea ce doare
e un ciob de sticlă 
înfipt în vene

*A.L.

sâmbătă, 29 mai 2021

Zbor*





ZBOR
 
Urme pe cer nu lasă 
nici cel mai abil zburător
 
Din vârf de deal se văd pe vale
cum cresc copaci viguroși
 
Plopi gotici ce ating cerul
sau salcâmi înrămați 
 
Sub orizont domol coboară
un soare oleaginos





miercuri, 19 mai 2021

ANTONIO GAMONEDA, ESTA LUZ (LUMINA ACEASTA*)




ESTA LUZ
 
Yo estaré en tu pensamiento
No seré mas que una sombra imprecisa
Habré existido en un instante
en que la alegría y la piedad ardían en tus ojos.
Pero también quiero permanecer desconocido en ti
Desconocido. Simplemente envuelto en tu felicidad.
Tu distraída en tu luz,
y yo apenas viviendo en ella.
Y así, imperceptiblemente amado,
esperar la desaparición
Aunque quizá estemos ya separados por un hilo de sombra
y cada uno este en su propia luz
y la mía es la que tu vas abandonando
 

Poesía reunida (1947-2004)
 
LUMINA ACEASTA
 
Voi rămâne mereu în gândirea-ți
Nu voi fi decât o umbră voalată
Poate că o fi existat o clipă când
bucuria și pietatea îți luminau ochii.
Vreau însă să rămân necunoscut în tine
Necunoscut. Înfășurat în fericirea ta.
Tu acoperită de lumină,
iar eu abia de să încap în ea.  
Și așa, iubit fără de speranță,
să-mi aștept sfârșitul.
Poate că deja suntem separați de un fir de umbră
și fiecare e acoperit de propria lumină
iar a mea e cea pe care tu o părăsești 

*trad. în română de A. Langa


luni, 17 mai 2021

Ciornă*


 
CIORNĂ

Încet se retrag apele -în larg-
cerul se preface în recif de coral
crucea de pe biserică se înclină
sub greutatea eterului

Totul e așa cum a fost până mai ieri
cu flori mici crescute pe cupole
cu polenul strâns de albine
și dus pe o arcă

Ceva lipsește prin apropiere -pe aici-
e ceea ce tace -nu vociferează-
sunt cuvinte risipite cândva
scrise în ciornă
 
ESBORRANY

A poc a poc es retrauen les aigües –al llarg-
el cel es torna escull de corall
la creu de l’església s’inclina
sota la gravidesa de l’èter

Tot és així com ha sigut fins ahir mateix
amb petites flors crescudes en voltes
amb el pòl•len recollit d’abella
i dut en un arca

Alguna cosa falta a prop –per ací-
és el que es calla -no vociferes-
són paraules alguna vegada deixades
escrites en esborrany

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ

marți, 11 mai 2021

Morții noștri cei frumoși…



MORȚII NOȘTRI CEI FRUMOȘI…
 
Morții noștri cei frumoși
îmbrăcați în haine simple
fire albe pe la tâmple
pieptănați -obrajii roșii-
 
Vor ceva parcă să spună
însă tac îngândurați
au rămas din șapte frați
numai unul să ne-adune
 
Case cu pereți vopsiți
flori-mirese prin grădină
ochii cată să rămână
pașii însă sunt grăbiți
 
Ramuri mari de arbori bat
fără frunze pe la geamuri
pe la capete de ramuri
mugurii s-au scuturat
 
Trec pe cer trei nori pufoși
și se lasă jos să vadă
cum îi scoatem din ogradă
-morții noștri cei frumoși


vineri, 7 mai 2021

Glob ocular*


GLOB OCULAR (cu dor de tata...)


Nu se moare iarna la început de an
visul scris pe frunte te întinerește
 
vârsta se citește pe glob ocular
inima din mână face pumn puternic
 
cineva trezește sângele stătut
venele le varsă într-o bătătură
 
ridurile urcă pe vârf de copac
pasărea măiastră uită să și cânte

să se aprindă focul -ardă neîncetat-
o căldură mare să cuprindă corpul
 
nimeni să nu vină și să cadă-n geam
dâra de lumină de prin întuneric


 


joi, 6 mai 2021

Poeme de Mabel Antonini (trad. în română*)


 

***
Callar
como la noche
que espera
imperturbable
las horas
del día
 
***
Să taci
ca și noaptea
ce așteaptă
liniștită
zorii zilei
 
***
Queda tan lejos
decir hasta luego
es como arrojar
palabras al aire
y que alguien las recoja
sin saber qué hacer
 
***
Acel rămas bun
sunt cuvinte acum
aruncate în vânt
ca cineva să le adune
fără să știe
ce să facă cu ele
 
***
Soñamos
con un puente
y nos sorprendió
un abismo
 
***
Visăm
să trecem o punte
și ne-a surprins
un abis
 
***
Por el viento
la hoja
conoce el agua
y también la orilla
 
***
Dusă de vânt
frunza
atinge apa
dar și malurile ei
  
***
Alcanzar
el vasto horizonte
la fuerza que esconde
ser acaso
un poco árbol
y un poco cielo

***
Pentru a atinge
puterea ce se ascunde
în vastul orizont
se cere să fii 
un pic copac
și cer laolaltă

*A. Langa


Mărăciniș"

MĂRĂCINIȘ

Lipsit de iarbă
intrat cu totul în mărăciniș
pășunea pare a fi o mână statică
îmbrăcată cu o mănușă fără de degete
care poate să îți țină trupul în brațe
nu să și îl mângâie
 
ESPINAR
 
Sense fulla d’herba
entrat del tot en l’arbust espinós
l’imant sembla ser una mà estàtica
coberta d’un guant sense dits
que pot tindre el teu cos en braços
però no acariciar-lo
 

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ


sâmbătă, 1 mai 2021

Dud*



DUD 
(în memoria tatălui)

Să vedem ce face dudul
de cândva -ca altă dată-
frunzele le rupe vântul
și ies singure la poartă
altele se adună în stivă
-vai, ce falnică armată!-
am putea acum în pripă
să le punem foc să ardă
dar așa rămân haioase
să se miște prin ogradă
o grămadă de foioase
nu vor cumincior să șadă
și suntem în dricul verii
-greu stau dudele pe creangă-
ăstea frunze ”a neuitārii”
prin ogradă tot aleargă
o fi poate fantezie
pură  și adevărată
zburdă frunza întârzie
pe la ușă pe la poartă


marți, 27 aprilie 2021

Săniuș*



SĂNIUȘ
 
Totul rămâne în urmă -prin părți-
nimic nu poți lua cu sine
când aluneci pe o pârtie de săniuș

Înfrunți fulgii moi -îi dai într-o parte-
îi îndepărtezi cu dosul palmei
sau cu brațul tumefiat de la frig

Cobori o vâlcea abruptă -mama trântelor-
și oprești pe gheața unui lac prăpădit
în niște țipirig cu vârf ca de lance

Simți cum gheața cedează și
te afunzi într-o apă rău mirositoare
în care te și vezi dus dedesubt

Nici nu reușești să te mai întrebi
dacă așa arată un final de traiect
fiindcă te grăbești -trebuie să ajungi acasă

Mi te refugiezi în suflarea căminului
la gura sobei cu limbile ei de foc
ce mereu ar avea ceva a-ți spune
 
TRINEU
 
Tot resta arrere –per les partides-
res no pots dur-te amb tu
quan llisques en una pista de trineu

Acares floquets de neu molls –els deixes a una banda-
els apartes amb el dors de la mà
o amb el braç tumefacte de fred

Descens una gola abrupta – la mare de les bufetades-
i t’atures en el gel d’un llac miserable
amb alguns joncs lacustres de punta com de llança

Sents com el gel cedeix i
t’afones en una aigua pudenta
en què et veus dut al fons

I ni tan sols reixes ja a preguntar-te
si això mostra un final de trajecte
perquè tens pressa –has d’arribar a casa

Te’m refugies en l’alè de la llar
a la gola de l’estufa amb les seues llengües de foc
que sempre tindrà alguna cosa nova a dir-te
 

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ


 


sâmbătă, 24 aprilie 2021

Nor de praf*




NOR DE PRAF
 
Cea mai mare încercare a vieții
e lungul drum al unei călătorii
din care nu te poți întoarce
 
Pașii caută să se împotrivească
au simțit ce înseamnă să duci
peste tot povara de gânduri
 
În depărtare nici nu clintește
norul de praf ridicat de jos
gata să mi te acopere
 
 
NÚVOL DE POLS
 
La major prova de la vida
és el llarg camí d’un viatge
del que no hi ha retorn
 
Els passos busquen resistir-se
han sentit què significa portar
pertot la càrrega dels pensaments
 
Al lluny ni tan sols es mou
el núvol de pols alçat des d’avall
llest per a que jo et cobra

 

*Poema d’ANDREI LANGA del romanès al català per PERE BESSÓ