CRUCIFIX*

CRUCIFIX

Ticaie ceasul în pereții odăii

în pod se învârte un titirez

Tropăie fără încetare calul

care e dus nu mai stă în grajd

Curge pe drumurile din mahalale

galbena smoală de labirint

Locul pe care se înălța o casă

are acum formă de schit

Câinii s-au slobozit din lanțuri

își caută prin bălării stăpânii

Suflă un vânt peste flacăra slabă

arde lemnul unui crucifix

*imagine și poem de autor

CA(TREN)*

1

Nostalgiile sunt nasturii strălucitori

rupți de la o haină veche de gală

pe care i-ai pierdut într-un tren

rămas țintuit într-o gară

2

Dintre puzderia de scaieți

există unul care ca o sabie

bine ascuțită intră vârtos

în trupul nostru neprihănit

3

Trece un timp se aude scâncind

necunoscutul copil din leagăne

gângură fiul fără de dinți

focu-și face loc printre vreascuri

4

Vâră vârâtă într-o căsuță

susură apa pe sub nămeți

viforul trece cu fluierături

vine o zi neîmblânzită

Poem de Homero Aridjis (trad. în limba română*)

***

Cantar el cuerpo
camino de las sombras

Sacar de la piedra la canción

De pie en la oscuridad
ser poeta

aun sin palabras

"Quemar las naves"

***

Închinând un imn corpului

pe drumul umbrelor

Făcând ca și piatra să cânte

Mergând mereu prin întuneric

să fii poet

dar fără să scrii cuvinte

*traducere în română de A. Langa

CHIP DE FATĂ*

CHIP DE FATĂ

(pentru Anastasia)

Printre atâtea chipuri 

apare chipul tău 

ca o artă aparte

Preciziune a unei 

pensule mici purtată

peste o pagină albă

Aură care 

mi te înconjoară cu

mângâierea unei mâini grijulii

Privire plină cu

stele din vis nici urmă de 

ruj lipsă de fard

Ten ce face piersicul 

să te admire o aluniță 

se lasă căutată pe aici

Tremur de buze căzut 

pe portativ note necunoscute

gata să zboare

Rostro de chica

(para Anastasia)

De entre tantos

rostros aparece

tu rostro como un arte

diferente

La precisión de un

pequeño pincel

llevado sobre un

folio en blanco

El aura que te

abraza

con la caricia de una

mano protectora

Mirada llena de

estrellas de ensueño

ni rastro de pintalabios

falta de maquillaje

Tez que hace al melocotonero

admirarte

un lunar se deja

buscar por aquí

Temblor de labios caído

sobre el pentagrama

notas desconocidas a punto

de volar

Traducción: Anastasia Langa

*imagine și poem de autor

Mercedes Ridocci: Poemas a mis padres/ Poeme pentru părinți*

Poemas a mis padres

Madre,
te recuerdo sentada en el banco del parque
con la falda plisada
aquella blusa que te gustaba tanto
y los zapatos de piel vieja.
La espalda mirando al sol
las manos entrelazadas
descansan sobre tu regazo,
la mirada perdida en paisajes de silencio.

¡Tan sola!

Poeme pentru părinți

Mamă,

mi te amintesc cum ședeai pe o bancă în parc

cu rochia în pliuri,

acea bluză care mult îți plăcea

și pantofii din piele învechită.

Cu spatele întoarsă la soare

și mâinile încrucișate

ce ți se odihneau pe genunchi,

privirea pierdută în peisajul tăcut.

Atât de singură!

*trad. din spaniolă de A. Langa

Poem cu scaune*

Poem cu scaune

Când scaunele sunt de nerecunoscut 

uitate sau lăsate la întâmplare 

prin colțurile îndepărtate ale casei 

carii se întrec între ei fără încetare

încearcă a le sculpta cum pot mai bine 

iar cel mai iscusit dintre tâmplari 

face din ele piese de anticariat

aplică patina vremii

 El poema de las sillas

Cuando las sillas son irreconocibles

dejadas por todos los lados u olvidadas

por las esquinas más alejadas de la casa

alguien trabaja constantemente en la madera

dejando unas auténticas esculturas

y el más ingenioso de los carpinteros

hace de ellas piezas anticuadas

aplica la pátina del tiempo

*poem și trad. în spaniolă de autor

LLAVOR DE LA SON/ LABOR DEL SUEÑO/ LUCRAREA VISULUI* de André Cruchaga

LLAVOR DE LA SON

A Pere Bessó

A les crestes de les muntanyes de l’alé el fred dels xiprers més enllà dels records: enllà l’horitzó i els seus pous de cendra el veler de núvols penjant d’un rellotge de voliaines aquells àngels d’espines a l’hora de la migdiada amb un tren de neu de la tardor i l’aigua a les palpebres com una carta d’insistents abelles —en un quinqué de modesta flama el violer d’algun ardor convida a desfer els nusos dels porus amb el capciró dels dits un veler mossega el cor vermell de la pluja totes aquestes maneres de péixer les ferides ací però l’oblit i la seua flor d’ombra en la llavor del son.

LABOR DEL SUEÑO

A Pere Bessó

En las crestas de las montañas del aliento el frío de los cipreses más allá de los recuerdos: allá el horizonte y sus pozos de ceniza el velero de nubes colgando de un reloj de vilanos aquellos ángeles de espinas a la hora de la siesta con un tren de nieve del otoño y el agua en los párpados como una carta de insistentes abejas —en un quinqué de modesta flama el alhelí de algún ardor convida a desandar los nudos de los poros con la yema de los dedos un velero muerde el corazón rojo de la lluvia todas esas formas de apacentar las heridas aquí sin embargo el olvido y su flor de sombra en la labor del sueño.

LUCRAREA VISULUI

Lui  Pere Bessó

Pe crestele înalte ale respirației răceala chiparoșilor rămasă dincolo de amintiri: orizontul acel și izvoarele lor de cenușă vasul plin cu nori atârnând de un ceas în formă de corolă acei îngeri din spini la ora de liniște cu un tren plin de fulgi și apa adusă sub pleoape ca mesajul unor albini insistente – într-un cerc de lumină fâlfâie culoarea unei pasiuni gata să pună în ordine porii cu vârful degetelor o barcă mușcă din inima roșie a ploii toate aceste forme de alinare a durerii de asemenea uitarea și floarea umbrei în lucrarea visului.

*trad. sin spaniolă de A.Langa

TAREA/ TRAVALIU* de IDA VITALE

TAREA

Abrir palabra por palabra el páramo,
abrirnos y mirar hacia la significante abertura,
sufrir para labrar el sitio de la brasa,
luego extinguirla y mitigar la queja del quemado.

(poema escogido del muro Facebook de Antonio Moya)

TRAVALIU

Să parcurgi cuvânt după cuvânt șesul întins,

să îl lași așa și să privești la imensa deschidere,

să suferi pentru a lucra locul acoperit de jeratic,

apoi să îl stingi și să potolești durerile de la arsuri.

*trad. din spaniolă de A. Langa

CREP/ LUTO* de Ion Ștefănescu

CREP

Nu mai avea trup

era numai suflet

o pâine și el

o pâine din care copiii

hrănindu-se

rup ca păgânii

LUTO

Ya no tenía cuerpo

sino solo alma

que es un pan 

un pan para los niños

que comiéndolo

lo parten como unos paganos

*trad. în spaniolă de A. Langa

BALAURI/ DRAGONES*

BALAURI

Tăcerea 

e o carte închisă

în care au încăput

capetele unor balauri

Deschide-o câteodată

fii blând cu ei

DRAGONES

El silencio

es un libro cerrado

donde te están esperando

las cabezas de unos dragones

Ábrelo cuando puedes

sé bueno con ellos 

*text tradus în spaniolă de autor (A.L.)