IATĂ TIMPUL…/ ES EL TIEMPO…

IATĂ TIMPUL…

Iată timpul în trupul nostru stă tupilat,

acest trădător urcat tocmai la tâmple

ne face părul tot mai grizonat.

Taie-n peile goale riduri dese și lungi,

iată timpul, păgânul, pe care, chiar dacă vrei,  

cu nici o rugă, nicidecum, nu o să poți să-l alungi.

ES EL TIEMPO…

Es el tiempo metido en nuestro cuerpo,

este traidor subido hasta las sienes

nos pinta el pelo de blanco.

Hace miles de arrugas en la piel, sin cesar,

este tiempo, pagano, a quien, aunque lo quieras,

no lo vas a echar, ni siquiera si empiezas a rezar. 

Poema de Marian Raméntol (trad. al rumano*)

 

***

”Cea mai cumplită pedeapsă

e să avem vederea fără corigendă,

să păstrăm întruna forma bună ca să apărăm

caracterul legitim al verbelor,

să băgăm viața toată între paranteze

și să fim printre primii

care ajung la căpătâiul cuvintelor.”

*a.l.

***

"Nuestra mayor condena
es tener ojos sin erratas,
acudir siempre bien peinados a defender
la legitimidad de los verbos,
retorcer la vida entre paréntesis
y llegar a tiempo
al entierro final de las palabras."

"Primaria, decisiva e inaprensible" (Alkaid Ediciones, Valladolid, 2015):

HAIKU (11)*

***

Amarnic sfârșit,

mormântul florarului

crescut cu ciulini.

***

Menuda suerte,

la tumba del florista

entre espinas.

*trad. al español por a.l.