TRADIȚIE
Moare omul tristă traditie pentru cei care pleacă oricum
cer survolat de ultimul pterodactil coperit de nori sumbri
TRADIȚIE
Moare omul tristă traditie pentru cei care pleacă oricum
cer survolat de ultimul pterodactil coperit de nori sumbri
ZI DE DUMINICĂ
Dai o raită pe acasă e zi de duminica drumul duce prin gropi te poticnești
sari peste ele ușor surprins că acestea există pe acolo pe unde ai mai calcat
nu ai hartă nici gps ochii tăi nu greșesc scot la iveală părți din trecut
întâlnești un vecin îl saluți nu știi cine-i strangi o mână ce aproape îți frânge falangele
tragi zăvorul din spatele porții cu zgomotul surd al unei unelte nefolosite
dinăuntru te observă cineva care vrea să-ți vorbească să-ți transmită ceva
PUNȚI
Renunț să mai fac poezie există o așa zicală
petrec zile intregi într-o vacanță de vis
fiori trec prin fiarele punților de peste râuri
poezia se scrie pe ape curgătoare aici
ERATE
***
La masă unde ai stat ieri nu mai gasesti nici o fărâmă de pâine
***
Îngheți în hainele negre în care ești îmbrăcat deși încă nu e iarnă
***
Taci și vorbești totodată drum inelar ce duce spre resemnare
***
Cerul începe de aici de sub ochi ceea ce-i dincolo e lungă încercare