FULGI*

FULGI

Mai alergi alergi și acum

printre fulgii mășcați ce cad
fără să se mai oprească
care parcă nu vin din înalt

ci din alte cernite depărtări

Jos se așază un covor uriaș
căptușit cu mineralele rare
atât de ușoară pare să le fie
aeriană țesătură zborul care
a culminat în nemișcare

Larmă de neînchipuit în jur
de după geamul încețoșat
te cheamă mama te strigă
cu insistență fără încetare
să vii repejor la mâncare

La masa întinsă stau frații
savurând ceva delicios bun
urmărești fulgii de după geam
timp trecut transformat acum
într-o oglindă unde se tace

FLOCS DE NEU

Corres i corres ara

entre flocs de neu emmascarats que cauen
sense detindre’s mai
com si no vingueren de l’alt
sinó d’altres fosques llunyanies

A sota hi ha una catifa gran
folrada de minerals rars
tan fàcil sembla que siga
aeri teixit el vol que
ha culminat en quietesa

Rebombori inimaginable al voltant
darrere del cristall emboirat
et crida la mare s’escridassa
insistentement sense atur
que vages de presseta a dinar

A la taula parada són els germans
assaborint quelcom deliciosament bo
segueixes els flocs de neu darrere la finestra
temps passat transformat ara
en un espill en què es fa silenci

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ