AM ASCUNS PĂPUŞILE VECHI DIN CÂRPĂ
ÎN MAGAZIA TIMPULUI
Refuz să arăt lumii asexualitatea
unui corp ce se trece interiorizând defecte
ce nu-i aparţin, ca şi când nimic
nu s-ar fi întâmplat şi viaţa ar fi fost o acrimonie
Am ascuns păpuşile vechi din cârpă în magazia
timpului, la adierea florilor de iasomie
şi la aroma unei pruncii care şi acum îmi gângureşte,
la mângâierea mâinilor desfrunzite ale mamei mele
atunci când sorbeau lacrimile-mi impare
A închis ultimul bar de noapte şi a încetat
să-mi mai vândă, să pună preţ pe minciuni,
condamnat să rămână o marionetă căreia, în mod fatal,
coasa precisă a morţii îi va tăia toate aţele
ESCONDÍ LAS VIEJAS MUÑECAS DE TRAPO
EN EL DESVÁN DEL TIEMPO
Me niego a mostrar al mundo la asexualidad
de un cuerpo que envejece interiorizando culpas
que no le corresponden, como si no hubiera
ocurrido y la vida fuera un sarcasmo de mal gusto
Escondí las viejas muñecas de trapo en el desván
del tiempo, al socaire de los jazmines
y del olor de una infancia que aún me arrulla,
del afecto de las manos deshojadas de mi madre
cuando enjugaban mis lágrimas impares
Ha cerrado el último bar de la noche y dejo
de venderme, de poner precio a las mentiras,
condenado a ser un guiñol al que fatalmente
la certera guadaña de la muerte segará los hilos
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu