FERESTRE
În adâncul inimilor noastre
fiecare ducem câte o
fereastră
asta așa ca să nu știe nimeni
(cine ar vrea să i se uite înlăuntru?)
Așteptăm să ni se întâmple ceva
ceva foarte și foarte frumos
tot întrebând trecătorii grăbiți
dacă nu au văzut niște păsări
Din șirul clădirilor răsfirate
crescute în pădurea de pin
dezasamblăm toate ferestrele
ca apoi să le luăm cu sine
Le ascundem cât mai departe
de ochii curioși ai oamenilor
le prindem cu niște cuie
acolo în adâncul inimilor
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu