Luminiţa DUMBRĂVEANU. Tentaţia creaţiei

Originară din comuna Corlăteni/Bălţi, născută pe data de 31 octombrie 1971 în familia lui Vasile şi Vera Dumbrăveanu (Lungu). În anul 1993, absolveşte Facultatea de Jurnalism a Universităţii de Stat din Chişinău. În vara anului 1997 accede la Cursurile pentu tinerii jurnalişti, predate în cadrul Institutului European pentru mass-media, cu sediul la Dusseldorf/Germania. Începând cu anul 1999, ocupă funcţia de redactor-prezentator la Radiofuziunea Naţională, fiind realizatoarea programului Focul din vatră dedicat românilor de pretutindeni.
Debutează cu placheta de versuri Clarviziunea orbului (Editura ARC, Chişinău, 1996), după care editează volumul de poeme Moartea ca certitudine (Editura Civitas, Chişinău, 1999).
Scriind o poezie modernă şi inovatoare în limbaj, poeta modelează din cuvinte o lume interioară discretă, reluând motive lirice existenţiale fundamentale şi personalizându-le, reeditându-şi într-un fel trăirile lirice proprii poemelor din cartea Clarviziunea orbului în volumul Moartea ca certitudine. Utilizând un limbaj poetic saturat de neologisme şi stilizat pe alocuri, poeta abordează în ambele cărţi problematica ideii de moarte, proiectând-o în diferitele ei ipostaze. Practicararea verlibrului facilitează mult exprimarea directă a trăirilor personale, pe care aceasta reuşeşte să le exprime printr-o formulă poetică voit abstractizată, uşor însă de pătruns în esenţă. În unul dintre poeme, unde titlul este plasat în mod original la sfârşit, poeta zice: „Moartea este o fiinţă / cu mai multe guri sparte / şi e proastă de (ne) / dă prin gropi” (“in memoriam”).
Despre originalitatea formei în lirica poetei s-a afirmat că „…Poezia Luminiţei Dumbrăveanu poate fi citită şi de la început, şi de la sfârşit” (Valeriu Matei). Referindu-se în parte la conţinutul propriu-zis, poetul Gheorghe Vodă scria: „Intuiesc ne-„frica de rostire” a Luminiţei Dumbrăveanu, care-şi caută propriul punct de reper, sigur, şi cred, deloc „al imperfecţiunii”. Salut viziunea proaspătă a acestei tinere, abilitată în felul ei de a gândi profund, de a se găsi cât mai aproape de cultura poetică şi care, existând prin acelaşi izvor – al cunoaşterii de sine, ajunge la eleganţa frazei…”.
Romantice şi eclatante sau ironice şi, pe alocuri, sumbre în modul de a reflecta realitatea, cele mai reuşite poeme din aceste două cărţi ar fi la părerea noastră „clarviziunea orbului”, „călimara meteo”, „te iubesc”, „spleen”, „recviem pentru o stare de spirit”, „moartea ca certitudine” ori „vina şi ghilotina”. Preocupată fiind de cultura românească în general şi, implicit, promovarea ei prin intermediul mutlaudiatei emisiuni radiofonice Focul din vatră, Luminiţa Dumbrăveanu a lansat, în luna mai 1999, proiectul de concepere a unui Dicţionar Enciclopedic intitulat „Români celebri pe mapamond”.