Când totul se uită nu mai poţi reveni
la mormintele vechi îngropate de mare.
Întrebările-s oarbe şi te reîntorci
într-o casă pustie stăpânită de-un melc.
Valuri reci şi răzleţe se îneacă în sine
şi te duc undeva pe-a lor vârfuri gigante.
În adâncuri marine ve-i petrece-un moment,
pentru a reîncepe acea viaţă uitată.
Întâlneşti înăuntru chipuri noi, cunoscute,
însă nu e posibil să salvezi vre-un mormânt...
Tu revii, iar revii într-o casă pustie
unde eşti aşteptat de doi peşti vorbitori.
(es.)
Cuando todo olvides no se puede saber
de los antepasados enterrados de el mar.
Las preguntas son ciegas y tu volverás
en tu casa vacía como un caracol.
Viene el mundo marino y se pierde en sí
z acoge tus brazos con sus olas gigantes.
Por los profundidades pasarás un ratin
para reanudar una vida perdida.
Dentro encontrarás rostros tan conocidos,
pero no es posible salvar algo aquí...
Y regresas de prisa en tu casa vacía
donde ya te esperan dos peces que hablan.
joi, 22 iulie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu