ALTER EGO
În melodia sonoră, îndelungă, sfârșesc...
Umplu un chip de ani, reîntors la sine.
În zilele roase de o repetată înceteneală
mai privești cum vulturii își joacă penele
și ești bătrân ca ei,
om mare de acum, ce nu-ți place
jocul oamenilor mici, aparte.
Ai reușit să fugi de bucuria vieții
și poate ești cel mai fericit...
Ce mic ești, bătrâne visător!
Umplu un chip de ani, reîntors la sine.
În zilele roase de o repetată înceteneală
mai privești cum vulturii își joacă penele
și ești bătrân ca ei,
om mare de acum, ce nu-ți place
jocul oamenilor mici, aparte.
Ai reușit să fugi de bucuria vieții
și poate ești cel mai fericit...
Ce mic ești, bătrâne visător!
*poem de Leonard Tuchilatu
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu