miercuri, 29 noiembrie 2017

Poem de Chantal Maillard (trad. în română)*


Fotografia postată de Antonio Moya.

***
Dicen que hay ríos, muy lejos de aquí,
que pertenecen al sol y que escapan,
furiosos, de la tierra.
Ciertas noches mis manos son como esas corrientes:
abrasan todos los cuerpos que sueño.
De madrugada los encuentro tibios como la leche en la boca
de un ser recién nacido.

Hainuwele, trad. al castellano por Antonio Moya

***
Se zice că există râuri, departe de aici,
ce aparțin soarelui și care ies din albia lor,
nedomolite, părăsind malurile.
În unele nopți am mâinile asemănătoare acestor râuri,
îmbrățișează toate corpurile care le visez.
Dimineața le găsesc calde cum e laptele din gura
unui copil abia născut.

*trad. din spaniolă de A.L.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu