Poeme de Mabel Antonini (trad. în română*)

 

***
Callar
como la noche
que espera
imperturbable
las horas
del día
 
***
Să taci
ca și noaptea
ce așteaptă
liniștită
zorii zilei
 
***
Queda tan lejos
decir hasta luego
es como arrojar
palabras al aire
y que alguien las recoja
sin saber qué hacer
 
***
Acel rămas bun
sunt cuvinte acum
aruncate în vânt
ca cineva să le adune
fără să știe
ce să facă cu ele
 
***
Soñamos
con un puente
y nos sorprendió
un abismo
 
***
Visăm
să trecem o punte
și ne-a surprins
un abis
 
***
Por el viento
la hoja
conoce el agua
y también la orilla
 
***
Dusă de vânt
frunza
atinge apa
dar și malurile ei
  
***
Alcanzar
el vasto horizonte
la fuerza que esconde
ser acaso
un poco árbol
y un poco cielo

***

Pentru a atinge

puterea ce se ascunde

în vastul orizont

se cere să fii 
un pic copac
și cer laolaltă

*A. Langa