LO INDECIBLE
Abunda la
arrogancia desmedida
y no te permite ver los muertos,
ya verás que ni siquiera podrás masticar
el tiempo torciendo tu estómago
y no te permite ver los muertos,
ya verás que ni siquiera podrás masticar
el tiempo torciendo tu estómago
No va a
suceder –óyelo bien-
No va a suceder
No va a suceder
No hay
resucitados en las calles que te obliguen
ni atuendos que te escondan de los días
las noches, las tormentas y
menos los gritos de cobros
ni atuendos que te escondan de los días
las noches, las tormentas y
menos los gritos de cobros
A la hora de
la verdad solo suena el teléfono
y escuchas el eco en los cables diciendo:
“otro muerto”
(Los escalofríos recorren nuevamente los canales que te sostienen)
y escuchas el eco en los cables diciendo:
“otro muerto”
(Los escalofríos recorren nuevamente los canales que te sostienen)
INEFABILUL
Prea multă aroganță în jur
și nu îți permite să distingi morții,
așa ai să vezi că nici nu vei putea măcina cu dinții
timpul încolăcindu-ți stomacul
Nu se va întâmpla asta -ascultă atent-
Nu se va întâmpla
Nu există oameni resuscitați în jur care să te oblige
nici veșmânte care să te facă nevăzut ziua
noaptea, ori pe timp de furtună și
mai ales să răspunzi cererilor de răsplată
În clipa adevărului sună doar telefonul
și auzi ecoul răsunând prin cablu:
“alt difunct”
(Frisoanele parcurg din nou fluviile care te ajută)
*A.L.
Las avenidas de la memoria siempre se abrieron a los muertos sobrados...
RăspundețiȘtergereGracias, Pere, por tu interesante comentario. Un abrazo.
ȘtergereGracias a ti, por tu inexcusable trabajo desde la sabia humildad de tu blog, querido Andrei, amigo
Ștergere