LA OTRA VIDA
la que no muere ni te nombra
en la distancia del destino.
La que te contempla incesante.
El ojo que observa en la quietud tu lejanía.
¿Quién recoge la noche?
¿Quién vela?
¿Quién viste a la luz cuando amanece?
CEALALTĂ VIAȚĂ
cea ce nu dispare și nici nu te ia cu sine
pe toată durata destinului.
Cea care te contemplă cu fervoare.
Ochiul ce urmărește în tăcere înstrăinarea-ți.
Cine împrăștie întunericul nopții?
Cine stă la cârmă?
Cine îmbracă razele când soarele răsare?
*trad. al rumano por A.L.
Muchas gracias, Andrei. Abrazo.
RăspundețiȘtergereDe nada, poeta, es todo un placer. Felicidades por este excelente poema.
Ștergere