POPASUL NERVURILOR
Lui A. Langa
O zvâcnire fierbinte
de tâmplă,
o crispare în amintire
dă sensuri noi monotoniei
oboselii
și un zîmbet modest
resfiră amurgul
unor poteci respirând de
căldură
pașii tăi în unison cu
cântul greierilor
fără greutate
urcă la cer umbre și
gânduri
pe creasta dealului
deasupra casei
departe, stingher
ară un murg înhămat
la cornul Lunii –
Rămân brazde adânci și
lungi,
limpezi pe cer.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu