Silencio/ Tăcere* de Hugo Mujica

Silencio

y en el silencio
respira la noche,
respira silencio.

Por la ventana
entra
una brisa,

entra, sale y pasa
sin dejar
ni llevarse nada

y súbitamente,
en ese paso,
nada sobra, nada falta.

”Cuando todo calla”

Tăcere

și în tăcere

respiră noaptea,

respiră tăcere.

Prin geam

intră

o boare de vânt,

intră, trece pe aici

fără să lase

sau să ia ceva

și dintr-odată,

în calea asta,

e totul, nimic de prisos.

*traducere din spaniolă de A.Langa