***
Ceva îmi spunea să revin
pornisem departe
un scaun cu lemnul cariat
la colțul din poartă
pe el îl lăsasem -pe chip
cu un fel de dojană
am încercat să o șterg
atunci la întoarcere
***
Luasem în mâna bastonul
de pe gardul din curte
o cracă dezrămată acum
printre ștachetele goale
sprijinit așa de parcă
l-ar fi părăsit o lume
pe cine să mai susțină
atunci la întoarcere
***
Luasem în mâna bastonul
de pe gardul din curte
o cracă dezrămată acum
printre ștachetele goale
sprijinit așa de parcă
l-ar fi părăsit o lume
pe cine să mai susțină
a fost a lui tata
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu