Poema de Mabel Antonini*

 

***
¿Has visto esa rama
como cruje en el aire
como tiemblan sus hojas
como desde esa altura resiste?
su destino se hamaca
entre secarse o reverdecer
entre caer o permanecer
¿has visto cómo los pájaros
apoyan sus vidas en esa rama?
ella los sostiene
sin saber hasta cuándo
eso somos
una rama
en los brazos de alguien
 
***
Văzut-ai ramul
cum tremură în aer
cum frunza și-o agită
cum mai rezistă sus?
soarta lui e o legănare
când e verde când se uscă
cade sau rămâne în picioare
văzut-ai cum vrăbiuțele
își reazămă viața de ram?
el e cel ce le sprijină
fără să poată prea multe
asta și suntem
o crenguță
în brațele cuiva

*trad. al rumano por A. Langa