Despre tezaurul găsit în anul 1954 la Mileşti s-a scris puţin sau chiar prea puţin pentru a fi evaluat la justa valoare. Cunoaştem doar că fuseseră descoperite, mai mult sau mai puţin întâmplător, diverse relicve istorice fără de preţ pe întreg teritoriul Basarabiei în diferiţi ani ai perioadei postbelice. Tezaurul de la Mileşti e un caz aparte care merită o atenţie sporită din partea specialiştilor în materie. Redăm mai jos în forma sa integrală lista şi parte din imaginile monedelor descoperite, precum şi articolul cu referinţă la subiectul care ne interesează semnat şi publicat de către arheologul Vera Paiul în revista Tyrageţia (nr.VIII (1999)).
În anul 1954 în satul Mileşti, r-nul Nisporeni, în timpul lucrărilor agricole a fost descoperit un mare tezaur alcătuit din monede de aur, argint şi obiecte de podoaba. 19 monede de argint din conţinutul tezaurului au fost predate la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
Ulterior piesele au fost transferate la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei Chişinău, în a cărui fonduri se păstrează până în prezent (nr. inv. 13455-13473). Informaţii succinte referitoare la acest tezaur au fost deja publicate în unele studii de specialitate.
C A T A L O G
Imperiul Romano-German
1. Magdeburg
Av. MONETA. NOVA.
Civita MAGDEBURGE 2. D: PLI (1).
Poarta oraşului străjuită de două turnuri crenelate,
între care apare o fecioară.
Rv. MAXI (MILIAN)ZII:D:
GRA ROMA IMPE.SEM.AVGVS.
Acvila bicefală cu glob crucifer pe piept; cifra 24. Pe glob.
Taler, 1572; Maximilian II (1564-1576); Ar. 41 mm.
J. Mez, V.2., 600
2. Bohemia
AV. RVDOLPHVS. II D.G.R.I.S.A.G.H.BO.REX.
Bust spre dreapta.
Rv. ARCHID. AVSTRI. DVX. BURG. MAR. MOR.1604.
Vultur bicefal încoronat; pe piept, scut cu stema Austriei.
Taler, 1604; Rudolf II (1576-1612); Ar. 41 mm, Praga.
3. Campen
Av. MONE. NO. CIVITATIS. IMPE: CAMPENSIS
ZIDUL CU TURNURI ŞI POARTĂ a oraşului Campen.
Rv. RVDOL II. D.G. ELEC. RO. IMP. SEM. AVGVS. PL I (3).
Acvila bicefală cu globul crucifer pe piept.
Taler, f.a., Rudolf II (1576-1612); Ar. 42 mm. Davenport, 888.
4. Tirol
Av. FERDI. DG. RO. VNG. BCE, DAL. GRO. Z. REX. PL. I (4)
Duşi spre dreapta cu coroană, armură,
sceptru şi cu mâna dreaptă pe mânerul sabiei.
Rv. DVX. BVRG. INF. HISPA. ARHIDVX. AUSTRIE.
Vulturul tirolez pe piept, scut despicat.
În cartierul 1 stema Castiliei; în dreapta – cea a Austriei.
Taler f.a. Ferdinand I (1527-1564). Ar. 41 mm. Davenport 8026.
5. Provinciile unite. PL I (5)
Westwrland.
Av. DEVS. FORD. MVDO E. TS. TE? Nostra
Cavaler cu sabie.
Rv. MONE. NO. ARG. DOMI. WEST. FRISLE.
Cod, jos, scut cu doi lei
Taler, 1598. Ar. 41 mm.
Devenport. 8865
Polonia
Coroană
Sigismund al III-lea (1687 – 1692)
6. Av. SIG 3. D. D. REX. PO. M. D. L. PL I (12)
Bustul regelui.
Rv. III GROS. ARG. TRIP. REG. POLONI
Armele Poloniei şi ale Lituaniei.
Trei groşi, 1596. Ar. 21 mm. Lublin.
M. Gurnowski, nr. 1062 p. 125
7. Av. SIG. III. POLO. MOL.
Bustul regelui.
Rv. III GROS. ARG. TR. R. PO. 97
Trei groşi, 1697. Ar. 20 mm. Bramberg.
M. Gurnowski, nr. 1060, p. 126
8. Vezi mai sus, dar 21 mm.
9. Av. SIG. III. O. G. REX. PO. M. DL. PL I (6)
Rv. III GROS. ARG. TR: R POLONI 97
Trei groşi, 1597. Ar. 20,6mm. Olcusz.
M. Gurnowski, nr. 1054, p. 126.
10. Av. SIG. III. O. G. REX: PO. M. DL. Pl I (8)
Rv. III GRO. TRIP. R. PO.
Trei groşi, 1598. Ar. 21 mm. Poznan.
M Gurnowski, nr. 1078, p. 126
11. Vezi mai sus, dar jos iniţiala „P”
Trei groşi, 1598, Ar. 21 mm. Poznan.
M Grunewski, nr. 1079, p. 126.
12. Av. SIG. III. O. G. REX FO MDL. PL I (9)
Rv. III GRO. ARG TRR POLO, iniţiala „B”
Trei groşi, 1599, ar. 21 mm. Bromberg.
M. Gurnowski, nr. 1096, p. 126.
13. Vezi mai sus.
14. Av. SIG. III. DG POLO MDL. PL I (10)
Rv. III GROS. ARG. TR. R POLO. Iniţiala „t”
Trei groşi, 1500. Ar. 19,2 mm. Clksz.
M. Gurnowski, nr. 1100 p. 127.
15. Av. SIG. III. D. G. REX PO. M. DL.
Rv. III GROS TRIP R. PO
Trei groşi, 1680. Ar. 21 mm. Cracovia.
M. Gurnovski, nr. 1133, p.128. Lituania.
16. Av. SIG. III. D. G. REX FO M7 DI PL (12)
Bustul regelui spre dreapta.
Rv. III GROS. ARG. TRIP MDL
Armele Poloniei şi ale Lituaniei.
Trei groşi, 1597. Ar. 21 mm. Vilna.
M. Gurnowski, nr.1336. p. 135.
17. Vezi mai sus.
Riga
18. Sigismund al III-lea (1687-1632) PL (10)
Av. SIG III EG. REX. PO. D. LIV
Bustul regelui – spre dreapta.
Rv. II GROS. ARG. TRIP. CIVI. RIGE
Armele oraşului Riga.
Trei groşi, 1694. Ar. 21,8 mm.
M. Gurnowski, nr. 1453 p. 140.
19. Vezi mai sus, dar 21 mm.
Monedele ce compun tezaurul se întind pe o perioada de 59 ani începând cu anul 1572 (taler de Magdeburg), Maximilian al II-lea (1564 – 1576) până la 1606 (triplu gros polonez de la Sigismund al III-lea (1587-1632)).
Din punct de vedere al numerarului tezaurul constă din 5 taleri şi 14 tripli groşi; Talerii se repartizează în felul următor:
Magdeburg – 1572, Maximilian al II-lea (1564 – 1576) – 1
Bohemia – 1604, emis la Praga de către Rudolf al II-lea
Campen – fără an, Rudolf II (1576-1612)
Tirol – fără an, Ferdinand I (1527-1564)
Westfriesland – Provinciile Unite, 1598
Exemplarul tirolez din acest tezaur, emis de arhiducele Ferdinand între anii 1531-1547, este o raritate numismatică pentru regiunea noastră.
Grosul tezaurului este alcătuit din emisiuni poloneze – tripli groşi, emişi de către regele Poloniei Sigismund al III-lea între anii 1594-1606.
Atelierul de Riga este prezentat prin doua piese ce conţin semnul monetarului Heinrich Wulf, un crin stilizat.
De la atelierul din Lituania, Vilna, provin două piese şi poartă semnul meşterului D. Chalechi.
Din emisiunile coroanei patru piese provin din atelierul de la Bromberg, dintre care două exemplare poartă armele marelui trezorier al coroanei J. Firlej –LEWART cu iniţialele I-F iniţiala atelierului „B”.
Celelalte două piese, pe lângă armele trezorierului, au alăturate şi alte mărci: scut cu trandafir – marca monetarului H. Rudiger, şi cruce pe un trepied – marca lui S. Cikowski.
Emisiunile Poznanului sunt marcate: una cu semnul marelui trezorier Johan Firlej – LEWART şi iniţialele I-F, de asemenea, iniţiala „P”.
Cealaltă conţine scut cu trandafir, marca meşterului H. Rudijer, precum şi o crenguţă de frag, semnul meşterului J. Dietmar.
Monedele bătute la Olkusz au pe ele marca trezorierului coroanei J. Firlej – Lewart – scut cu leu, una din ele are şi iniţiala I (Ilcusia).
De la atelierul din Cracovia provine o singură piesă ce conţine scut rotund cu leu fără semn de monetar şi anul 1660.
În determinatorul Gumowski este indicat că acest an este greşit, o singură piesă reprezintă şi atelierul din Lublin.
Moneda este marcată cu semnul monetarului D. Koste – leu cu cange şi marca trezorierului Johan Firlej – LEWART.
Din ceea ce s-a expus mai sus obsevăm că tezaurul este compus din taleri ai Imperiului Romano-German, Provinciile Unite şi tripli groşi polonezi, bătuţi în două sisteme monetare ale coroanei, şi Lituaniei.
Emisiunea monetară a oraşului liber Riga este bătută tot în conformitate cu sistemul unitar adoptat la 1569.
Menţiunile documentare din intervalul 1580-1630 fac dovadă încheierii a numeroase tranzacţii, în deosebi pentru vânzarea pământului, în numerar de mare diversitate: ca taleri, orţi, tripli groşi.
Iar între piesele de aur sunt menţionaţi zloţii şi ducaţii.
De exemplu, un document din 1576 menţionează vânzarea a 38 de pământuri din satul Hândreşti cu câte 10 potronici pământul.
Alt document menţionează vânzarea unei ocini şi moşii din Măzăneşti drept un bou preţuit în 12 taleri tot pentru locul (adică pentru fiecare bucată de pământ).
Un document din 1590 ilustrează folosirea în tranzacţie a câtorva tipuri de monede concomitent: zloţi, galbeni ungureşti, taleri de argint. Este vorba de vânzarea unei case în satul Dersca cu 30 de galbeni ungureşti şi 40 de taleri de argint.
Reîntorcându-ne la tezaurul nostru, alcătuit din 5 taleri şi 14 tripli groşi şi folosind informaţia lui B. Murgescu că spre sfârşitul sec. Al XVI-lea un taler echivala cu 12 potronici (tripli groşi), am calculat valoarea tezaurului: 6 taleri şi 7 potronici.
În baza unui document din anul 1589 am constatat că cu 6 taleri se putea cumpăra a treia parte dintr-un sat. Depinde, probabil, ce fel de sat, poziţia lui, calitatea pământului, deoarece în alt document se constată că oarecare persoane au vândut partea lor din sat, din câmp şi din pădure cu 100 taleri bani buni.
Dar 6 taleri şi 7 potronici nu este valoarea totală reală a tezaurului nostru, deoarece se cunoaşte că fusese mai mare. El mai conţinea monede de aur şi podoabe. Se poate presupune că îngroparea lui s-ar lega de luptele turco-polone pentru Moldova. Posibil că din cauza acestor vremuri de restrişte tezaurul să fi fost îngropat de vreun localnic sau de vreun oştean.
Tezaure cu conţinut asemănător au fost descoperite la Chişinău (1950), Cobuşca Veche, r-nul Anenii Noi (1973), Moldoveneşti, r-nul Turda.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu