MOMENTO DE INFANCIA de Ignacio Bellido (trad. al rumano)

MOMENTO DE INFANCIA
 
Las hojas de acacia me recuerdan la niñez: los 
presentimientos, los espacios en distinta longitud de onda. Las 
palabras dirigidas al sol; cuando nuestras manos habían 
desaparecido en la entrega, jugando un círculo de eternidad. 
Manteniendo el rito que llegaba a nuestra piel, a través de la 
sonrisa junto al muñeco loco que era cómplice de nuestra 
aventura.
Eran los días sin clave.
Era nuestra plegaria sobre la curvatura del tiempo,
y también el mensaje de un agua que permanecía
sobre la densidad del recuerdo innombrable.

CLIPĂ DIN COPILĂRIE

Frunzele de salcâm îmi amintesc de copilărie: 
presentimentele, spațiile pe o anumită lungime de undă.
Cuvinte adresate soarelui; când mâinile noastre dispăruseră
în clipa dăruirii, jucând într-un cerc al eternității.
Susținând ritualul ce ne intra în piele, datorită
surâsului păpușii nebune care era complicele
aventurei noastre.
Erau zile lipsite de griji.
Era rugăciunea noastră făcută deasupra arcului timpului,
deasemenea era mesajul unei ape ce stătea 
peste densitatea amintirii de nenumit.