FATUM

FATUM

Când cineva mai citește

poemele pe care le scrii,

așa poate își amintește

de cei care nu mai sunt vii.

Cei aleși pentru ca să trăiască

la capătul acesta de lume,

ajunși, vai!, să odihnească
aici unde poartă doar nume.

Pe-o insulă însingurată

unde sunt laolaltă aduși, 

peste apele însângerate

de culorile altui apus.

Aici rămân să își spele

păcatele mici și mai mari,

cu ochii pe niște vele

pierdute în depărtări.