Ecaterina Deleu traduce cu ”lejeritate” și ”exactitate” o carte din italiană…

Moto: O traducere este proastă atunci când e mai clară, mai inteligibilă decât originalul. Asta dovedeşte că n-a ştiut să păstreze ambiguităţile, că traducătorul a tranşat: ceea ce este o crimă (Emil Cioran).

LUNA BUFĂ: Giani Rodari și Italo Calvino – Lejeritate și Exactitate (Chișinău, 2017), cartea la care ne referim, semnată de Maria Grazia Ferraris și tradusă în română de Ecaterina Deleu, poate fi catalogată ca fiind o noutate editorială de referință în domeniul traducerilor în română din limba italiană.

 După cum s-a subliniat cu destulă pertinență: ”Romantismul traducea conform unui context potenţial. Realismul punea accentul pe compararea sistemelor stilistice ale limbilor respective iar traducătorul modern a îmbinat o metodă subiectivă bazată pe memoria sa lingvistică, pe cultura şi talentul său, cu o metodă obiectivă întemeiată pe lingvistica comparată, având în obiectiv nu numai cuvintele şi propoziţiile, ci opera în întregul ei.”(Metamorfozarea textului prin traducere, Bianca Oana Han).

Privită dintr-o perspectivă eminamente modernă, în traducerea efectuată de Ecaterina Deleu se respectă cu strictețe rigorile lingvistice ce le impune o lucrare de acest gen, traducătoarea punctând cu precizie de invidiat datele esențiale ale analizei critico-literare și biobibliografice ce se conțin în volumul original. Iată de ce limbajul utilizat nu lasă loc pentru dubii, creând impresia unui tot unitar cu originalul, fapt ce l-a făcut pe Vladimir Beșleagă, prefațatorul cărții, să caracterizeze textul tradus al cărții drept o ”transpunere elegantă” în română.

Interesul sporit ce l-a manifestat Maria Grazia Ferraris față de operele celor doi exponenți de frunte ai neorealismului italian din perioada postbelică a contribuit într-un fel la promovarea curentului literar propriu-zis. Literatura scrisă sub imperiul neorealist, de rând cu cinematografia sau teatrul, au marcat o perioadă de aur în cultura italiană și, în acelaș rând, a avut un impact pozitiv în lumea artelor. Astfel că e explicabil de ce a fost tradusă și în română cartea despre viața și opera lui Giani Rodari și Italo Calvino (ultimul dintre ei susținut la debut de Cesare Pavese), doi scriitori de frunte ai curentului neorealist, primul cunoscut fiind mai ales prin poemele și prozele sale pentru copii, al doilea manifestându-se în beletristică, cu toate că pe parcurs ambii s-au distanțat de programul curentului respectiv.

Încă un fapt pe care trebuie să îl menționăm și care nicidecum nu trebuie trecut cu vederea ține de plecarea autoarei în emigrație pe parcursul a câtorva ani, în Italia, experienața determinantă în viața ei, timp în care italiana i-a devenit a doua limbă maternă, iar cultura italiană i se impregnează în toată ființa, deși au trecut mai mult de zece ani de când împreună cu toată familia a revenit și s-a stabilit cu traiul la baștină.

Nota bene: Ecaterina Deleu,  conform celor relatate de portalul Platzforma, este doctorandă la Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştinţe a Moldovei; autor de articole ştiinţifice la tema generaţiilor secunde de migraţie, publicate în Republica Moldova, România şi Italia; membru al asociaţiilor cetăţenilor moldoveni din Italia: Familii Migrante, San Mina Onlus. Autor al numeroase articole publicate în ziare şi reviste din Republica Moldova: Gazeta Basarabiei (ziarul migranţilor moldoveni); Moldova de oriunde; Moldova; Dreptul Meu (editat cu spijinul PNUD Moldova), portalul www.stiripozitive.eu ş.a. Este autorul studiului de cercetare I migranti moldavi in Italia e a Roma, publicat în volumul Osservatorio Romano sulle Migrazioni, Roma: IDOS, 2009; articole în italiană, în revistele Peacereporter, Mondolibero şi Moldbrixia – Italia. absolvit  fără de care nu e posibil de realizat o lucrare de acest gen.  

Consemnare - A. Langa