Primăvară
Ador bărbatul bun și iubitor
din cotidianul zilelor egale
Sunt una dintre două
El îmi aduce alinare prin cuvânt și vorbire
și atinge acuitatea mea de clopot
Dulceața se scurge prin gâtul meu și mă cuprinde întreagă
contururile noastre se imprimă pe pat și strălucesc albiturile
Dimineața-i tihnită după noaptea noastră
încărcată cu șoapte ce urmează tăcerii lehuze
Stau luna și soarele agățate de hainele noastre
îmbrăcam bumbac și lână
mirosim a cafea și vanilie
Ne place aroma de condimente
și gustăm cu plăcere din fructe mature.
Primavera
Me gusta el hombre cálido y amoroso
en lo cotidiano de los días iguales
Soy la una de los dos
Él me brinda caricias con la palabra y su lengua
y tañe mi sensibilidad de campana
La dulzura se pierde en mi cuello y me recorre íntegra
su contorno y el mío se imprimen en la cama y fosforecen las sábanas
El amanecer es tranquilo después de nuestro encuentro
vasto de murmullos que suceden al preñado silencio
Están la luna y el sol colgados entre nuestra ropa
vestimos de algodón y lino
olemos a café y vainilla
Nos place el aroma de las especias
y disfrutamos de los frutos maduros.
Andrei, como verse en el reflejo de la fuente del jardín es así mi sentir,al saber en rumano mi primavera. Gracias poeta.
RăspundețiȘtergere