Quietud
Es domingo – lo sabemos-
porque las cosas brillan por sí mismas
en su costumbre de vernos desde lejos
cuando estamos apáticos y a solas
En el día con su efervescencia
en que fermenta la piña
con los grados de alcohol entre las venas
El silencio expande su hermosura
en las grietas que existen dentro de mi cabeza
sin embargo –lo sabemos- que persiste
el fulgor del recuerdo
contemplando la luz del mediodía
E duminică - știm asta –
fiindcă lucrurile strălucesc de la sine
în obișnuința lor de a ne vedea de departe
când stăm apatici și însingurați
În ziua cu a sa efervescență
în care fermentează ananasul
cu gradele de alcool printre vene
Tăcerea își extinde frumusețea
în fisurile ce există înăuntru capului meu
totuși - știm asta – persistă
licărirea memoriei
contemplând lumina amiezii
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu