SFÂNTUL IULIAN/SAINT JULIAN (un poem de Pere Bessó tradus în română)

SFÂNTUL IULIAN

We are the surviving seeds

Of the Sower,

Escaped and unharmed,

Tossed and shaken,

Shaped and chiselled

By the wild wind.

Raymond Grech, The Surviving Seeds

Of the thirsty lonely sailor in his shell

George Gregory Buttigieg, Lost at sea

Lumea devorează pleoapele noastre

ce supraviețuiesc dincolo de vise,

semințe din semănătorul trandafirului

pe care le mestecă noaptea,

peisaj pe care îl retrăim într-un poem din exil

în stilul lui d'Hélene Dorion

așezată pe maluril mării,

însă fără ca să-și trădeze statura:

voi zice prietenului meu că abia dacă mai rememorez

frunzele de dafin încolăcite la orizont,

cel care a plutit, acum da, într-o barcă de Cohen

pentru a vindeca melancolia păsărilor

de pe sârmă, când scapără spărturile

și se împrăștie dârele pietrelor aruncate

în mijlocul așchiilor dintre secole,

subțiatic, salvat, fără răni,

ales între cap și pajură,

modelat și șlefuit de vântul sălbatic.

Căută apa,

marginea imaginii ce revine,

și din nou se prinse de noi.

Își aminti de voioșia locului lovit de val:

acolo deasemenea locuia lumina.

SAINT JULIAN

We are the surviving seeds

Of the Sower,

Escaped and unharmed,

Tossed and shaken,

Shaped and chiselled

By the wild wind.

Raymond Grech, The Surviving Seeds

Of the thirsty lonely sailor in his shell

George Gregory Buttigieg, Lost at sea

El món devora les nostres parpelles
que sobreviuen al dellà dels somnis,
llavors del sembrador de la rosa
que mastega la nit,
paisatge que revivim en un poema d'exili
a la manera d'Hélène Dorion
asseguda a vora del mar,
però refractària del tot al refet:
vés a dir al meu amic que encara recorde
les fulles de llorer enrotllades a l'horitzó,
que flote, ara sí, en un saltiró de Cohen
per a guarir la melangia dels ocells
del filferro, quan esclaten les cletxes
i es perden els solcs de les pedres gitades
al bell mig dels esquinçalls dels segles,
esmunyit, escapat, il•lés,
jugat a cara o creu,
modelat i cisellat pel vent salvatge.
Cerque l'aigua,
la riba de la imatge que retorna,
i de nou es penja de nosaltres.
Recorde la joia del lloc que renta l'ona:
També enllà habitava la llum.

(de El Quadern de Malta, 2006)

SAINT JULIAN

We are the surviving seeds

Of the Sower,

Escaped and unharmed,

Tossed and shaken,

Shaped and chiselled

By the wild wind.

Raymond Grech, The Surviving Seeds

Of the thirsty lonely sailor in his shell

George Gregory Buttigieg, Lost at sea

El mundo devora nuestros párpados
que sobreviven más allá de los sueños,
semillas del sembrador de la rosa
que mastica la noche,
paisaje que revivimos en un poema de exilio
a la manera d'Hélene Dorion
sentada a orillas del mar,
pero refractaria del todo al rehecho:
ve a decirle a mi amigo que aún recuerdo
las hojas de laurel enrolladas en el horizonte,
que floto, ahora sí, en un brinco de Cohen
para sanar la melancolía de los pájaros
del alambre, cuando estallan las rendijas
y se pierden los surcos de las piedras lanzadas
en medio de los jirones de los siglos,

escurrido, escapado, ileso,
jugado a cara o cruz,
modelado y cincelado por el viento salvaje.
Busco el agua,
la orilla de la imagen que regresa,
y de nuevo se cuelga de nosotros.
Recuerdo el gozo del lugar que enjuaga la ola:
También allá habitaba la luz.