Sonetul LXXXI
Ești a
mea. Odihnește-ți visul în al meu vis.
Amor, durere,
scrieri, să doarmă toate acum.
Se roteștete noaptea
pe roțile-i nevăzute
și-mi stai alături
pură, un chihlimbar adormit.
Nimeni alta, dragă,
îmi va dormi cu visul.
Vom pluti împreună
pe apele timpului.
Niciuna nu va merge
prin umbră cu mine,
doar tu, veșnic vie,
veșnic soare, veșnic lună.
Mâinele tale
desfăcură pumnii delicați,
ca să cadă suave
semne debusolate,
ochii tăi s-au
închis precum două aripi gri,
pe când eu urmez
valul ce îl porți și mă poartă:
noaptea, oamenii,
vântul își deapănă destinul,
nu-s nimic fără tine
decât doar visul tău.
Soneto LXXXI
Ya eres mía. Reposa
con tu sueño en mi sueño.
Amor, dolor,
trabajos, deben dormir ahora.
Gira la noche sobre
sus invisibles ruedas
y junto a mí eres
pura como el ámbar dormido.
Ninguna más, amor,
dormirá con mis sueños.
Irás, iremos juntos
por las aguas del tiempo.
Ninguna viajará por
la sombra conmigo,
sólo tú,
siempreviva, siempre sol, siempre luna.
Ya tus manos
abrieron los puños delicados
y dejaron caer
suaves signos sin rumbo,
tus ojos se cerraron
como dos alas grises,
mientras yo sigo el
agua que llevas y me lleva:
la noche, el mundo,
el viento devanan su destino,
y ya no soy sin ti
sino sólo tu sueño.
Nota traducătorului: Deși
măsura unitară a sonetului în limba română este de 11 silabe, am încercat
să respect numărul de silabe din varianta originală
(A. Langa)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu