MOARTEA CA O SIMPLĂ
NEÎNȚELEGERE
Poate că șarpele va putea să înceapă calea înțelepciunii.
Atât de aproape de neajunsurile
și visurile noastre
ar trebui să o pregătim
în propria-i argilă
pentru ca legenda să se
completeze
și toată ordinea
fluctuațiunilor
și zborurile invizibile
să devină reale
așa ca să scoată
sunetul clar al uverturei
sau să continue cântecul ”el
cuatro movimento”
până se va transforma în
melodie eternă
ce a găsit în sfârșit scânteia
de la care apar aceste lumini
ani lumină... atât de aproape
unde fiii noștri își odihnesc
mâinile
și oferă zâmbete
decantând galaxia
și știind că lumina
e o jucărie ce vine din cosmos
și susține iluzia de permanetizare
drept responsabilitate de
continuitate
a mediului nostru înconjurător
pentru a întări binecuvântarea
terenului
unde moartea e doar
o simplă neînțelegere între
zei.
LA
MUERTE COMO UN MALENTENDIDO
Acaso la serpiente pueda iniciar el camino de la sabiduría.
Tan cercana a nuestras faltas y a nuestro deseo
hemos de organizarla
junto a su barro
para que la leyenda se complete
y todo el orden de fluctuaciones
y vuelos invisibles
se conviertan en realidad
y pronuncien
la claridad de la obertura
o alarguen el cuarto movimiento
hasta ser melodía infinita
que al fin busque el requiebro de esas luces
años luz…y tan cercanas
donde nuestros hijos reposan sus manos
y ofrecen sonrisas
alabando la galaxia
y sabiendo que la luz
es un juguete cósmico
que mantiene la ilusión de permanencia
y se obliga a la continuidad
de nuestro entorno
para permanecer en un ángelus terreno
donde la muerte solo es
un malentendido de los dioses.
Acaso la serpiente pueda iniciar el camino de la sabiduría.
Tan cercana a nuestras faltas y a nuestro deseo
hemos de organizarla
junto a su barro
para que la leyenda se complete
y todo el orden de fluctuaciones
y vuelos invisibles
se conviertan en realidad
y pronuncien
la claridad de la obertura
o alarguen el cuarto movimiento
hasta ser melodía infinita
que al fin busque el requiebro de esas luces
años luz…y tan cercanas
donde nuestros hijos reposan sus manos
y ofrecen sonrisas
alabando la galaxia
y sabiendo que la luz
es un juguete cósmico
que mantiene la ilusión de permanencia
y se obliga a la continuidad
de nuestro entorno
para permanecer en un ángelus terreno
donde la muerte solo es
un malentendido de los dioses.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu