Rima XIII
Tu pupila es azul y, cuando ríes,
su claridad süave me recuerda
el trémulo fulgor de la mañana
que en el mar se refleja.
Tu pupila es azul y, cuando lloras,
las transparentes lágrimas en ella
se me figuran gotas de rocío
sobre una vïoleta.
Tu pupila es azul, y si en su fondo
como un punto de luz radia una idea,
me parece en el cielo de la tarde
una perdida estrella.
Rima XIII
Pupila ta e albastră, iar când zâmbești
Pupila ta e albastră, iar când zâmbești
seninătatea sa
suavă îmi amintește
de fragila sclipire a dimineții
ce se reflectă în mare.
Pupila ta e albastră, iar când plângi
de fragila sclipire a dimineții
ce se reflectă în mare.
Pupila ta e albastră, iar când plângi
lacrimile-ți
transparente apar în ea
drept picături de rouă
pe petalele unei violete.
Pupila ta e albastră, iar dacă în adâncurile-i
drept picături de rouă
pe petalele unei violete.
Pupila ta e albastră, iar dacă în adâncurile-i
sclipește o
ideie ca un punct de lumină,
mi se pare a fi o stea rătăcită
pe cerul de seară.
mi se pare a fi o stea rătăcită
pe cerul de seară.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu