HOMENAJE A PERE BESSÓ
“La
naturaleza, —ha dicho el poeta—sólo envejece en las palabras”.
Yo digo que en la sombra del infinito, el destino del poeta es vértigo,
mismo que, en su oráculo, funde alucinaciones insepultas y relámpagos.
Ahora a los tantos pájaros habitados en las arterias de la tinta,
vos con tus trenes de piedra filosofal, de parábolas celestes y sexo de caracolas.
El río del tiempo, —por cierto—, lava la edad de la escritura.
En el horizonte de tus ojos todavía hay muchas distancias: más allá
de tu siempre palabra lúdica, los senos inefables del cierzo…
Yo digo que en la sombra del infinito, el destino del poeta es vértigo,
mismo que, en su oráculo, funde alucinaciones insepultas y relámpagos.
Ahora a los tantos pájaros habitados en las arterias de la tinta,
vos con tus trenes de piedra filosofal, de parábolas celestes y sexo de caracolas.
El río del tiempo, —por cierto—, lava la edad de la escritura.
En el horizonte de tus ojos todavía hay muchas distancias: más allá
de tu siempre palabra lúdica, los senos inefables del cierzo…
OMAGIU LUI PERE BESSÓ
“Natura, — spune poetul— își pierde culorile
doar printre cuvinte“.
Eu zic că, la umbra infinitului, destinul
poetului e vertij,
așa cum, în oracolul său, el topește vedenii
neîngropate și tunete.
Atâtea păsări acum care-și au cuiburile în
arterele de cerneală,
tu cu trenurile-ți din piatră filozofală, de
parabole celeste și cu sex de melc.
Râul timpului, —bineînțeles—,
scaldă anii scriiturii.
La orizontul privirii tale există și acum
multe depărtări: dincolo
de mereu aceiași vocabulă ludică a ta, spațiile inefabile
ale vântului nordic*…
*cierzo
- vânt rece, uscat și puternic ce bate în văile râului Ebro și afectează în
principal regiunile provinciilor Navara și Aragon din Spania.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu