vineri, 5 februarie 2016

Un poema de Cesar Curiel (trad. al rumano*)







***
Hay momentos, que la poesía huye
como la golondrina que ve
de lejos el invierno
aunque siempre lleva en su pico una locura,
un recuerdo de la primavera.

***
Sunt clipe când poezia zboară
ca rândunica ce vede
iarna din depărtare,
deși poartă ceva ciudat în ciocul ei,
o amintire rămasă din primăvară.

*a.l.


Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu