sâmbătă, 27 februarie 2016

PĂMÂNT/TIERRA, poem de Dumitru Dan Maxim (trad. în spaniolă*)

















PĂMÂNT (II)

Sonoră toamnă și vânt sonor,
Te lasă în taină cu jind și dor.
Hulubi perechi se-avântă spre nor,
Împart iubirea doi câte doi.
Și-n slavă, parcă, un cor domnesc,
Răsună lânced a dor ceresc.
Oglinzi din lacuri încremenesc
Și zilele sterpe nu mă iubesc.
-Sonoră toamnă și vânt ciobănesc,
Îmbracă Țara-n-veșmînt bărbătesc,
Iubirea să-mpart din sufletul meu,
Copiii să strige cu voci de zeu:
-Lăsați-l pe tata să zboare ușor
Lăsați-l pe tata încă-o zi în pridvor.
Mormântul se sapă ca în granit,
De dragoste mare ce-a suferit.
Sonoră taină și gând sonor
Mă plânge nimeni și eu nu mor.

TIERRA (II)

Vibrante otoño y viento sonoro,
Te dejan sólo, lleno de amor.
Palomas blancas están volando,
Entre las nubes comparten algo
De su cariño y un estribillo
Resuena lento por todo el cielo.
El lago brilla como un espejo,
Los días pasan, aquí me dejan.
-Vibrante otoño y viento fuerte,
Trae a mi tierra la nieve del Norte,
Para que mi alma pueda hablar
Y en este silencio escuchar:
-Deja a mi padre un día más,
Déjalo que se quede en casa.
La tierra cavada es como el granito
De tanto amor y sufrimiento.
Vibrante estancia, universo sonoro,
Nadie llora y yo no me muero.

*a.l.

MAXIM, DUMITRU DAN. S-a născut la 9 februarie 1963 în comuna Drăsliceni (Chișinău, Republica Moldova). Este fiul lui Ion Maxim si al Fevroniei (n. Ciutac). În 1984 a absolvit Școala Tehnică din Chișinau (specialitatea fotograf de profil larg) și, ulterior, Facultatea de Jurnalism (USM). Debutează cu poezie în ziarul "Patria tânără" (1994). Debutul editorial are loc în 1998 cu romanul ”aștepTații FIULUI sau CARTE PENTRU CARUȚAȘI” (Ed. Arc, Chișinău). Este deținătorul următoarelor premii: premiul ”Familia Esinencu" pentru cea mai originală carte de debut (1997), premiul Editurii Eminescu pentru debut (1997), premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut în proză (1998).

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu