FEBRERO Poseen los árboles en la niebla,
una suerte de léxico mudo que apuñala
la celosía itinerante y circunfleja,
de ese tul engastado de innúmeros prefacios
que, en extrema delgadez, tejen,
palabra tras palabra, la cosmética
que viste de enigmas los caminos.
No es aroma, ni siquiera tacto,
es un lento impregnarse
de la sensual armonía
de un idioma reservado a las vestales,
cuando en silencio, el labio pronuncia
la inasible sintonía del vapor
destilado por los dioses.
capítulo en escalpelo,
directo al santuario emocional de las pupilas
FEBRUARIE
Stăpânesc arborii din ceață,
un soi de limbaj mut ce lovește
gelozia rătăcitoare și circumflexă
a acestui văl punctat cu nenumărate prefețe
care, cu maximă subțiime, țese,
cuvânt după cuvânt, cosmetica
ce îmbracă cu enigme drumurile.
Nu e aromă, nici măcar tact,
e o lentoare să te pătrunzi
de armonia senzuală
a unei limbi rezervată vestalelor,
când în tăcere, buzele pronunță
imposibila sintonie a aburilor
destilați de zei.
capitol sub scalpel,
direct în sanctuarul emoțional al pupilelor
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu