SOBRE LA RAMA
Sobre la rama: nieve,
más allá de los pájaros del tiempo...
en presagios de luz, en la tormenta.
Un destello de amor en desnudez
en tus manos de nido.
Bajo las nubes: la escarcha primordial
que roza los espíritus del aire,
como si no existieran.
En tus pasos las horas
avanzan sin un freno.
Deambulo por las plazas
y contemplo despacio
los escaparates de las tiendas.
La lluvia me acompaña
y tu sonrisa inunda el universo
con la visión que alienta mis conjuros.
DEASUPRA RAMURII
Deasupra ramurii: zăpadă,
dincolo de păsările timpului...
prin semnele de lumină, în furtună.
O scânteie de dragoste în goliciunea
mâinilor tale făcute cuib.
Dedesubtul norilor: promoroaca primordială
ce atinge spiritul aerului,
ca și când acesta nici nu ar exista.
În pașii tăi orele
înintează fără a fi oprite.
Cutreier prin piețe
și contemplez fără grabă
vitrinile prăvăliilor.
Ploaia mă acompaniază
și surâsul tău inundează universul
cu iluzia ce mângâie rugile mele.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu