„„Orice femeie este frumoasă, dacă-i iubită şi dacă-i mireasă...”. Versurile semnate de regretatul poet Grigore Vieru la un arhicunoscut şlagăr, aflat cândva în topurile preferinţelor muzicale ale basarabenilor, are rezonanţe profunde şi peste mulţi ani de la prima audiţie. Deşi mai rar poate fi ascultată pe calea undelor, melodia pe versurile vierene, având o tentă axiomatică distinctă, rămâne şi azi să ne mângâie auzul, iar simbolul frumuseţii şi al dragostei reciproce, care e în cazul acesta întruchipat de „mireasă”, capătă caracteristici realiste, adică absolut concrete.
Metamorfoza dictată de setea de romanticism se repetă cu regularitate, pe diferite meridiane ale globului pământesc, ţinând cont de caz, situaţie etc. Astfel că nunţile moldoveneşti, de rând cu ţări precum Italia, Grecia sau Franţa, au loc şi în Spania, migrantele noastre aflându-şi ursiţii acolo pe unde poate că nici nu au visat vreodată. Or, fapt demonstrat de realitatea cotidiană fadă, puţine evenimente notorii, personale sau sociale, fac interesantă viaţa conaţionalilor noştri aflaţi departe de meleagurile natale. Un exemplu în acest sens este şi cel al cuplului moldo-spaniol Olga (Palii) şi Sergio, a căror act de căsătorie s-a celebrat recent într-un frumos restaurant din preajma vestitului parc natural „Cabarceno”, situat doar la câţiva kilometri distanţă de capitala cantabră Santander.
Olga, elevă în ultimul an de colegiu, şi Sergio, angajat al serviciului de securitate din Santander, de rând cu părinţii şi invitaţii lor au trăit momente pline de emoţii (pozitive!), tradiţiile de nuntă moldoveneşti aflându-se la ele acasă, aşa cum se mai spune în mod metaforic, şi pe pământul iberic. Melodiilor lente şi dansurilor „en dos pasos” ale localnicilor, ce sunt obişnuite la asemenea gen de ceremonii, li s-au suprapus sârbele şi horele noastre, unii dintre spaniolii prezenţi fiind nevoiţi să o facă pe spectatorii...
Asta s-a întâmplat în nordul Spaniei, pe malurile Mării Cantabriei, în plină toamnă, în lipsa unui ansamblu muzical profesionist, doar cu un disc jockey începător angajat de prin îmrejurimi. Însă chiar şi în aceste condiţii sărbătoarea a reuşit, iar spre sfârşitul nunţii mirele a cântat în limba română şi a învăţat a dansa, desigur că împreună cu aleasa inimii sale, sub ritmurile vii ale melodiilor populare moldoveneşti.
marți, 29 septembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări
(
Atom
)