Moto: O traducere este proastă
atunci când e mai clară, mai inteligibilă decât originalul. Asta dovedeşte că
n-a ştiut să păstreze ambiguităţile, că traducătorul a tranşat: ceea ce este o
crimă (Emil Cioran).
LUNA
BUFĂ: Giani Rodari și Italo Calvino – Lejeritate și Exactitate (Chișinău, 2017),
cartea la care ne referim, semnată de Maria Grazia Ferraris și tradusă în
română de Ecaterina Deleu, poate fi catalogată ca fiind o noutate editorială de
referință în domeniul traducerilor în română din limba italiană.
După cum s-a subliniat cu destulă pertinență: ”Romantismul
traducea conform unui context potenţial. Realismul punea accentul pe compararea
sistemelor stilistice ale limbilor respective iar traducătorul modern a îmbinat
o metodă subiectivă bazată pe memoria sa lingvistică, pe cultura şi talentul
său, cu o metodă obiectivă întemeiată pe lingvistica comparată, având în
obiectiv nu numai cuvintele şi propoziţiile, ci opera în întregul
ei.”(Metamorfozarea textului prin traducere, Bianca Oana Han).
Privită dintr-o perspectivă eminamente modernă, în traducerea efectuată de
Ecaterina Deleu se respectă cu strictețe rigorile lingvistice ce le impune o
lucrare de acest gen, traducătoarea punctând cu precizie de invidiat datele esențiale ale
analizei critico-literare și biobibliografice ce se conțin în volumul original. Iată de ce limbajul utilizat nu lasă loc pentru dubii, creând impresia unui tot unitar cu originalul, fapt ce l-a făcut pe Vladimir Beșleagă, prefațatorul cărții, să caracterizeze textul tradus al cărții drept o ”transpunere elegantă” în română.
Interesul sporit ce l-a manifestat Maria Grazia Ferraris față de operele
celor doi exponenți de frunte ai neorealismului italian din perioada postbelică
a contribuit într-un fel la promovarea curentului literar propriu-zis. Literatura
scrisă sub imperiul neorealist, de rând cu cinematografia sau teatrul, au
marcat o perioadă de aur în cultura italiană și, în acelaș rând, a avut un
impact pozitiv în lumea artelor. Astfel că e explicabil de ce a fost tradusă și în
română cartea despre viața și opera lui Giani Rodari și Italo Calvino (ultimul dintre ei susținut la debut de Cesare Pavese), doi
scriitori de frunte ai curentului neorealist, primul cunoscut fiind mai ales
prin poemele și prozele sale pentru copii, al doilea manifestându-se în
beletristică, cu toate că pe parcurs ambii s-au distanțat de programul curentului respectiv.
Încă un fapt pe care trebuie să îl menționăm și care nicidecum nu trebuie trecut cu vederea ține de plecarea autoarei în
emigrație pe parcursul a câtorva ani, în Italia, experienața determinantă în viața ei, timp în care italiana i-a devenit a doua limbă maternă,
iar cultura italiană i se impregnează în toată ființa, deși au trecut mai mult
de zece ani de când împreună cu toată familia a revenit și s-a stabilit cu traiul la
baștină.
Nota bene: Ecaterina Deleu, conform
celor relatate de portalul Platzforma, este doctorandă la Institutul de
Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştinţe a Moldovei; autor de
articole ştiinţifice la tema generaţiilor secunde de migraţie, publicate în
Republica Moldova, România şi Italia; membru al asociaţiilor cetăţenilor
moldoveni din Italia: Familii Migrante, San Mina Onlus. Autor
al numeroase articole publicate în ziare şi reviste din Republica Moldova:
Gazeta Basarabiei (ziarul migranţilor moldoveni); Moldova de oriunde; Moldova;
Dreptul Meu (editat cu spijinul PNUD Moldova), portalul www.stiripozitive.eu
ş.a. Este autorul studiului de cercetare I migranti moldavi in Italia e a Roma,
publicat în volumul Osservatorio Romano sulle Migrazioni, Roma: IDOS, 2009;
articole în italiană, în revistele Peacereporter, Mondolibero şi Moldbrixia –
Italia. absolvit fără de care nu e
posibil de realizat o lucrare de acest gen.
Consemnare - A. Langa
