DĂLTUITORUL DE PIETRE FUNERARE
Încrustezi de zor nume în piatra funerară,
punând câteva frunze uscate de laur sau flori
peste un text hiertatic - sinistră înțelepciune -
o ultimă promisiune care acum răsună în gol.
Praful și fumul ți se așază pe haina decolorată,
păienjenișul apară părți din al tău atelier,
așchii sar fără să facă și altceva
- cedează formei -
e un fel de a fi al materiei aflate în nemișcare.
Drum sinuos printre obeliscuri neobișnuite,
cu nume și anii de viețuire – ultime adnotări -
artă făcută pe trupuri în proces de descompunere,
unde îngerii păzitori au deprins
zborul inert.