IATĂ TIMPUL…/ ES EL TIEMPO…

IATĂ TIMPUL…

Iată timpul în trupul nostru stă tupilat,

acest trădător urcat tocmai la tâmple

ne face părul tot mai grizonat.

Taie-n peile goale riduri dese și lungi,

iată timpul, păgânul, pe care, chiar dacă vrei,  

cu nici o rugă, nicidecum, nu o să poți să-l alungi.

ES EL TIEMPO…

Es el tiempo metido en nuestro cuerpo,

este traidor subido hasta las sienes

nos pinta el pelo de blanco.

Hace miles de arrugas en la piel, sin cesar,

este tiempo, pagano, a quien, aunque lo quieras,

no lo vas a echar, ni siquiera si empiezas a rezar. 

Poema de Marian Raméntol (trad. al rumano*)

 

***

”Cea mai cumplită pedeapsă

e să avem vederea fără corigență,

să păstrăm într-una forma bună ca să apărăm

caracterul legitim al verbelor,

să băgăm viața toată între paranteze

și să fim printre primii

care ajung la căpătâiul cuvintelor.”

*a.l.

***

"Nuestra mayor condena
es tener ojos sin erratas,
acudir siempre bien peinados a defender
la legitimidad de los verbos,
retorcer la vida entre paréntesis
y llegar a tiempo
al entierro final de las palabras."

"Primaria, decisiva e inaprensible" (Alkaid Ediciones, Valladolid, 2015):

HAIKU (11)*

***

Amarnic sfârșit,

mormântul florarului

crescut cu ciulini.

***

Menuda suerte,

la tumba del florista

entre espinas.

*trad. al español por a.l.