Săniuș*

SĂNIUȘ
 
Totul rămâne în urmă -prin părți-
nimic nu poți lua cu sine
când aluneci pe o pârtie de săniuș

Înfrunți fulgii moi -îi dai într-o parte-
îi îndepărtezi cu dosul palmei
sau cu brațul tumefiat de frig

Cobori o vâlcea abruptă -mama trântelor-
și oprești pe gheața unui lac prăpădit
în niște țipirig cu vârf ca de lance

Simți cum gheața cedează și
te afunzi într-o apă rău mirositoare
în care te și vezi dus dedesubt

Nici nu reușești să te mai întrebi
dacă așa arată un final de traiect
fiindcă te grăbești -trebuie să ajungi acasă

Mi te refugiezi în suflarea căminului
la gura sobei cu limbile ei de foc
ce mereu ar avea ceva a-ți spune
 
TRINEU
 
Tot resta arrere –per les partides-
res no pots dur-te amb tu
quan llisques en una pista de trineu

Acares floquets de neu molls –els deixes a una banda-
els apartes amb el dors de la mà
o amb el braç tumefacte de fred

Descens una gola abrupta – la mare de les bufetades-
i t’atures en el gel d’un llac miserable
amb alguns joncs lacustres de punta com de llança

Sents com el gel cedeix i
t’afones en una aigua pudenta
en què et veus dut al fons

I ni tan sols reixes ja a preguntar-te
si això mostra un final de trajecte
perquè tens pressa –has d’arribar a casa

Te’m refugies en l’alè de la llar
a la gola de l’estufa amb les seues llengües de foc
que sempre tindrà alguna cosa nova a dir-te
 

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ

 

Nor de praf*

NOR DE PRAF
 
Cea mai mare încercare a vieții
e lungul drum al unei călătorii
din care nu te poți întoarce
 
Pașii caută să se împotrivească
au simțit ce înseamnă să duci
peste tot povara de gânduri
 
În depărtare nici nu clintește
norul de praf ridicat de jos
gata să mi te acopere
 
 
NÚVOL DE POLS
 
La major prova de la vida
és el llarg camí d’un viatge
del que no hi ha retorn
 
Els passos busquen resistir-se
han sentit què significa portar
pertot la càrrega dels pensaments
 
Al lluny ni tan sols es mou
el núvol de pols alçat des d’avall
llest per a que jo et cobra
 

*Poema d’ANDREI LANGA del romanès al català per PERE BESSÓ

Ființă/ Criatura*

FIINȚĂ

Credea că o să-i ucidă visul
dar ii rănise doar surâsul
credea că-i face viața amară
dar i-a pus tuș în călimară

crezând că o să-l timoreze
mi l-a urcat pe metereze
și chiar voi să-l umfle plânsul
-o lacrimă nu a scos dânsul

Nu poate să se-nalțe omul
adăpostind în el demonul
lasând pe toți pe dinafară
și devenind o piază rară

cu lăcomie -reacredință-
poți ștrangula a ta ființă
o faci să sufere -sărmana!-
îi ucizi tatăl îi ucizi mama

CRIATURA

Creia que li matava el seu somni
però li havia ferit només el seu somriure
creia que li amargava la vida
però li ha posat tinta xinesa al tinter

creient que l’atemoria
me l’ha pujat als merlets
i que l’omplia el plany
-cap llàgrima no ha tret el ball

No pot elevar-se l’home
albergant en ell el dimoni
deixant a tots al defora
i esdevenint un mercat rar

amb avidesa –malèvola intenció-
pots estrangular la teua criatura
la fas sofrir –pobreta!-
li mates el pare li mates la mare

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ

Tropic*

 

TROPIC
 
Descoperim părți din corpul femeii
de parcă am redescoperi americi
 
Căldurile care ne iau pe neașteptate
sunt asemenea celor din amazonia
 
Zborul sâcâitor al insectelor
ne împinge spre zonele nalte spre munți
 
Purtăm o armă cu fitil bickford
din care au tras cândva și conchistadorii

TRÒPIC
 
Descobrim parts del cos de dona
com si redescobrirem Amèrica
 
Les calors que ens prenen per sorpresa
són semblants a les de l’Amazònia
 
El molest vol dels insectes
ens empeny a les zones altes, cap a les muntanyes.
 
Portem un arma amb metxa de bickford

amb que alguna vegada també dispararen els conquistadors 

* Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ

Prelecturi*

  

PRELECTURI
 
Voind să citesc ceva nu atât de recent
ceva de sub praf mi-am luat o carte
am scos-o de pe raft ca pe o frunză
ruptă din copacul uitării sau un fir de stuf
smuls din acoperișul casei cu farmece
cu gândul la miere mai puțin la albina
ce-și lăsase în tubul subțire de stuf
o bună parte - cea mai mare parte din sine
 
 
PRE-LECTURES
 
Amb ganes de llegir quelcom no tan recent
de sota la pols m’he agafat un llibre
l’he tret de l’estant com una fulla
trencada de l’arbre de l’oblit o una canya de jonc
arrabassat del teulat de la casa encantada
amb el pensament en la mel menys en l’abella
que s’havia deixat en el tub prim del jonc
una bona part la major part de si mateixa
 

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ

Primate*

PRIMATE
 
Ce rămâne din noi știe timpul
cel ce ciopârțește toate chipurile
le umple de cicatrici înmoaie picioarele
îndoaie curba elastică a spatelui
până ne lovim cu fruntea de pământ
 
e acea coloană vertebrală viguroasă
ce puse primatele pe postament
le-a ridicat din ierburile câmpurilor
le-a scos dintre ramurile arborilor
pentru a vedea cum răsare soarele
 
un bec astrologic aprins pe cer
de o mână misterioasă stins tot de ea
cu seria de scurtcircuite incandescente
de la impactul repetat al norilor 
din păsări pestrițe cu aripi de vânt
 
lângă zeități în imponderabilitate
timpul se scurge pare-se altfel
își schimbă viteza demolatoare
de la cea exponențială a luminii
la ritmul latent al vieții fetale
 
PRIMATS
 
El que queda de nosaltres ho sap el temps
el que esculpeix totes els rostres
els ompli de cicatrius ablana les cames
plega la corba elàstica de l’esquena
fins que ens donem amb el front a terra
 
és la columna vertebral vigorosa
que posà els primats al pedestal
els ha alçat de les herbes dels camps
els ha llevat de les branques dels arbres
per a veure l’eixida del sol
 
un bombeta astrològic encesa al cel
per una mà desconeguda extingida del tot per ella
amb una sèrie de curtcircuits incandescents
del impacte repetit dels núvols
dels ocells bigarrats amb ales de vent
 
al costat de deïtats en la imponderabilitat
s’escorre el temps sembla diferent
canvia la velocitat demolidora
de l’exponencial de la llum
al ritme latent de la vida fetal
 

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanès al català per PERE BESSÓ

”Cei care așteaptă rușii...”(parodie)*

”Cei care așteaptă rușii...”, parodie
 
Cei care așteaptă rușii,
ca să-i mai salveze o dată
cu grenade și katiușe,
de fapt sunt făcuți din ”vată”.
 
Cei ce vin și ne atacă
pe la spate, câteodată,
apoi se prefac că pleacă,
sunt de fapt aceeași ”vată”.
 
Se consideră puternici
-pe niciunul nu îl iartă-
cu toți popii lor cucernici
sunt atât - o simplă ”vată”.
 
Fură ei din toți vecinii
teritorii, la bucată,
japonezii și românii
au simțit această ”vată”.
 
Filandezii, georgienii
au luptat cu-a lor armată,
frații lor, ucrainenii,
stau înconjurați de ”vată”.
 
Cine poate să-nțeleagă
nebunia lor curată:
de pe hartă vor să șteargă
toate țările, cu ”vată”.
 

*”vata” (în traducere din rusă), denumire peiorativă dată minorităților etno-imperiale rusești din fostele republici ale u.r.s.s., precum și armatei ruse de ocupație.

Un nuevo poema de Mabel Antonini*

 

***
Tocar apenas
con la punta de los dedos
la mansedumbre fría
del agua
tener después
la sensación
de que es ella
quien me toca
no yo
 
***
A atinge încet
cu vârful degetelor
întinsurile reci
ale apei
a avea mai pe urmă
senzația
că ea e cea
care mă atinge
nu eu
 

*traducido al rumano por A. Langa

Bob de rouă*

BOB DE ROUĂ
 
Pe fruntea firului de iarbă
stă înscrisă cu litere mici 

resemnarea
 
Din vârful lui privește în zorii fiecărei zile
ochiul curat al unui 

bob de rouă 
 

Domingo Acosta Felipe, CASI SIEMPRE*

CASI SIEMPRE

levantarse es el único camino.

No hay silencio.

La lágrima se vuelve pájaro.

El horizonte sigue vivo.

 

MAI MEREU

a te ridica e unicul drum.

Nu există tăcere.

Lacrima devine pasăre. 

Orizontul rāmâne deschis.

*trad. al rumano por A.Langa