sâmbătă, 30 iunie 2018

AMEBĂ COMUNĂ*


AMEBĂ COMUNĂ

Viața are vârstele ei perfect perceptibile…

E un fel de ramificație efervescentă,
o filozofie pe care o trăim în afara trupului
și care ne dă fiori ori de câte ori dorim
să vedem frumosul făurit -fără să știm cum-
în fabricile de foc ale constelațiilor,

cântări răsucite în spirală, așa ca să ajungă
până dincolo de cea dintâi vietate unicelulară
-ameba comună.


AMEBA COMUNA

La vida té les seues edats perfectament perceptibles…
És una mena de ramificació efervescent,
una filosofia que vivim fora del cos
i que ens dóna escalfreds tantes vegades com volem
veure el bell forjat –sense saber com-
en les fàbriques de foc de les constel·lacions,
pesos torts en espiral, així per a arribar
més enllà de la primera vida unicel·lular
-l’ameba comuna.

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ


SECUENCIA/ SECVENȚĂ*, poem de Nicolás Corraliza


SECUENCIA

Desde el mirador de lo imaginable

se ve la cueva.
Hay una parte iluminada
donde están los conocidos,

los que no se han ido del todo.
Dicen que la claridad se debilita dulce,

y oscurece.

SECVENȚĂ

Din punctul cel mai de sus al imaginației

se vede peștera.
Există o parte pe care cade lumina,
unde stau toți cei pe care îi cunoaștem,

cei care nu au plecat cu totul.
Se spune că seninătatea dispare încet,

și așa se întunecă.

*trad. din spaniolă de A.Langa

 

joi, 28 iunie 2018

RĂDĂCINI*


RĂDĂCINI

Există un drum ce trece prin trup,
un straniu traseu umbrit de stele
stinse pe cer, cernite găuri
unde se-ascund ochii
din care clipesc,
se apleacă să caute
alte drumuri mai scurte,
dar nu reușesc să identifice
decât doar o cărare, o scară
cu multe, indescifrabile rădăcini.

*A.L.



duminică, 24 iunie 2018

Poema de Fernando Pessoa (trad. în română*)


Fotografia postată de Antonio Moya.

***
...Mi inteligencia se ha convertido en un corazón lleno de pavor,
y es con mis ideas que tiemblo, y es con mi consciencia de mí,
con la sustancia esencial de mi ser abstracto,
que me ahoga lo incomprensible,
que me aplasta lo ultra trascendente,
y de este miedo, de esta angustia, de esta amenaza del ultra ser,
¡no se puede huir, no se puede huir, no se puede huir!..

***
…Inteligența mea s-a transformat într-o inimă plină de spaimă,
ideile mele sunt cele ce îmi cutremură corpul, propria-mi conștiință,
cu toate elementele esențiale ale ființei mele abstracte,
și sunt sugrumat de tot ce e incomprehensibil,
și sunt strivit de ultra transcendentalism,
și de astă frică, de astă angoasă, de acest pericol al ființei de dincolo,
de care nu poți să scapi, nu scapi, nu scapi!..

*A.L.

vineri, 8 iunie 2018

Poem de Ángel González (trad. în română)


Fotografia postată de Antonio Moya.
***
… Iar voința mea se impune,
fără a avea vreo șansă,
încadrată în cea mai crâncenă luptă:
să trăiești ca și cum tu ai exista.

*trad. în română de A. Langa

***
... Y mi voluntad sigue,
inútilmente,
empeñada en la lucha más terrible:
vivir lo mismo que si tú existieras.

Ángel González
(Sin esperanza con convencimiento)

luni, 4 iunie 2018

Poem de Mauricio Alfredo Escribano (trad. în română*)



***
Acolo unde privești
există un alt ocean.
Știu asta fiindcă
mă uit la tine, dragă.
Și de fiecare dată
când îndrăznesc 
să îți fur privirea,
ochii mei dispar.

*trad. de A. Langa

***
En dirección a tus ojos 
hay otro océano. 
Lo sé porque 
te miro amor.
Y cada vez 
que me adentro
a navegar tu mirada
mis ojos desaparecen.

ZIUA DE MÂINE*




ZIUA DE MÂINE

Liniștea e dincolo, după pervaz-
așteaptă așa dimineața să vină-
viața trecută a rămas și ea pe undeva,
uitată ca o băutură tulbure
într-un pahar nebăut până la fund,
lăsat poate pentru ziua de mâine.

EL DIA DE DEMÀ

El silenci és més enllà,
darrere de l’esplandit-
espera que aquest matí arribe-
la vida pasada perdura en algun lloc,
oblidada com una fosca beguda
en un got sense apurar fins al fons,
deixat potser per al dia de demà.

*Poema d’ANDREI LANGA traduït del romanés al català per PERE BESSÓ

sâmbătă, 2 iunie 2018

CÍRCULOS* de José Miguel Junco Ezquerra















CERCURI
Ce sunt alea victoriile? Totul e perseverența,
Rainer María Rilke.

I

Să nu mai vrei să privești rănile cerului când noaptea sângerează de peste tot, cu suita sa de stele învinse ce stau să dispară.
Să nu mai vrei să te pui rău cu viața și  să aștepți detașat la rând, suportând un sunet de sirenă și raze puternice.
Să stai să gândești, regândindu-ți viața cu ochii deschiși și amestecând saliva în gură, să descoperi palpitațiile corpurilor goale.
Să nu mai vrei să fii liber și să rămâi așa, observând cum curge un râu cu amintirile sale și vocile dintre valuri de unde beau apă păsările.
Să atingi ce e de neatins cu credința celui care se vrea dispărut în timp, să ajungă în neant, să atingă alte dimensiuni, să fie plin de îndoieli și astfel să continue lupta.
Prima poruncă încălcată din naivitate, prima înfrângere.

*traducere în română de A.Langa

CÍRCULOS
¿Quién habla de victorias? Perseverar lo es todo.
Rainer María Rilke.

I

La renuncia a mirar las heridas del cielo cuando sangra la noche por los cuatro costados con su coro de estrellas derrotadas muriéndose.
La renuncia a encararse con la vida y absortos aguardar en las colas soportando un rugido de sirenas y luces.
Y a pensar y pensarnos con los ojos abiertos y mezclando salivas descubrir el latido de los cuerpos desnudos.
La renuncia a ser libres y quedarse observando el transcurso de un río con sus tantas memorias y el decir de sus pliegues donde abrevan los pájaros.
Y a tocar lo intocable con la fe del que ansía disolverse en el tiempo, sumergirse en lo oscuro, recobrar dimensiones, revolcarse en la duda y seguir la batalla.
El primer mandamiento torpemente incumplido, la primera derrota.

José Miguel Junco Ezquerra


Haiku de Isabel Llorca Bosco (traducido al rumano*)

Querido Andrei, desde hace días estoy pensando en recuperarte. Pero me ganó de mano un video con tu foto de perfil que parece que no me lo mandaste y es un virus. Sabés sobre la mitología griega? Hice un haiku que te puede interesar: Las aguas tiemblan: van los catorce jóvenes al laberinto. Un gran abrazo Isabel Llorca Bosco

***
Las aguas tiemblan: 
van los catorce jóvenes 
al laberinto. 

***
Se-agită marea:
cei paișpe tineri se-ndreaptă
către labirint.

*trad. al rumano por A.Langa